Mihai Sturzu şi Remus Cernea au făcut un proiect de lege prin care cer creşterea timpilor de antenă pentru candidaţii fără partid

Mihai Sturzu şi Remus Cernea au făcut un proiect de lege prin care cer creşterea timpilor de antenă pentru candidaţii fără partid

Mihai Sturzu şi Remus Cernea

Mihai Sturzu, proaspăt demisionar din PSD, face echipă cu Remus Cernea pentru creşterea timpilor de antenă acordaţi candidaţilor independenţi. Cei doi deputaţi neafiliaţi (Sturzu – Bucureşti, Cernea – Constanţa) cer minimum un minut pe zi, faţă de media de 10 secunde pe zi, cât este în prezent.

Ştiri pe aceeaşi temă

Remus Cernea a anunţat că împreună cu deputatul Mihai Sturzu a depus la Senat, primă Cameră sesizată, două propuneri legislative prin care candidaţilor independenţi la alegerile parlamentare, respectiv locale, să li se ofere nu doar, în medie, câte 10 secunde pe zi timpi de antenă, ci minimum un minut pe zi.

Iată cum sună propunerile legislative, însoţite de Expunerile de motive:

Proiect de lege

LEGE

pentru modificarea Art. 68, alin. (7), din Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente

Articol unic:

Art. 68, alin. (7) se modifică după cum urmează:

“(7) Timpii de antenă la radiodifuziunile şi televiziunile publice şi private, inclusiv la cele prin cablu, se acordă partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în fiecare din zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri. Fiecare candidat independent are dreptul la timp de antenă, la studiourile teritoriale, de cel mult 30 de minute, însumate pe întreaga durată a desfăşurării campaniei electorale.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

În expunerea de motive, cei doi iniţiatori, Mihai Sturzu şi Remus Cernea, argumentează:

„Legislaţia electorală din România a fost şi rămâne cea mai restrictivă din Uniunea Europeană, descurajând competiţia electorală şi prezervând monopolul partidelor mari asupra vieţii politice. Au fost încălcate sistematic, în ultimii ani, prevederile “Codului bunelor practici electorale” elaborat de Comisia pentru Democraţie prin Drept – Comisia de la Veneţia. Partidele mici şi candidaţii independenţi au fost sever discriminaţi, ceea ce a redus până aproape de 0 şansele acestora de succes în alegeri, toate mandatele parlamentare revenind aceloraşi partide care s-au rotit la putere în ultimii 26 de ani.

Distanţa dintre, pe de o parte, aspiraţiile legitime ale societăţii pentru schimbare şi occidentalizare, şi, pe de alta, modul de acţiune deficitar al majorităţii politicienilor s-a lărgit tot mai mult, ceea ce a generat în ultimii 4 ani ample mişcări de protest pe străzile capitalei şi a multor alte oraşe din ţară. Cetăţenii cer mai multă integritate şi efort pentru a ridica standardele de prosperitate, democraţie şi civilizaţie, dar acest mesaj pare greu de asimilat de către partidele actuale, tot mai lipsite de o busolă doctrinară şi de acţiune care să îndrepte România pe un traseu coerent de dezvoltare.

Şansa unei schimbări depinde, pe lângă schimbările de mentalitate ale votanţilor, şi de elemente de legislaţie electorală. Fără o competiţie electorală deschisă tuturor, corectă şi echitabilă, care să ofere şanse de succes şi competitorilor cu mai puţine resurse şi vizibilitate, persepectivele de reformare a actualei clase politice rămân modeste. În condiţile în care noua legislaţie electorală este de natură să prezerve monopolul politic al principalelor partide reprezentate în parlament, speranţele de schimbare ale multor cetăţeni nu vor putea fi împlinite din cauza legislaţiei actuale extrem de restrictive.

Un exemplu relevant care demonstrează din plin paradigma discriminatorie de gândire a celor care au construit noua legislaţie electorală este acela că pentru candidaţii independenţi la alegerile parlamentare au fost alocaţi, pe perioada întregii campanii electorale, de 30 de zile, timpi de antenă doar pentru maxim 5 minute însumate. Or, acest lucru însemană doar 300 de secunde în 30 de zile, adică, în medie, doar 10 secunde pe zi! Dacă ţinem cont de precizarea Art. 68, alin. (7), că minutele respective sunt alocate doar în zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri, rezultă că zilele propriu-zise de prezentare a mesajelor electorale la posturile publice vor ocupa aproximativ 22 de zile din cele 30 ale campaniei (se scad patru zile de sâmbătă şi patru de duminică din luna repectivă). Or, în aceste condiţii, unui independent îi vor reveni 13,6 secunde pe zi, evident cu totul insuficient pentru a-şi prezenta mesajul.

Propunerea legislativă de faţă îşi propune să înlăture această discriminare a candidaţilor independenţi. De la o medie de câteva secunde pe zi pentru campanie la posturile publice, considerăm că ar fi rezonabilă măcar alocarea unui minut, în medie, pe pacursul celor 30 de zile de campanie electorală. Aşadar, dorim o creştere de la 5 minute, la 30 de minute însumate pe perioada campaniei electorale. Media ar fi de 1 minut pe zi sau, dacă se scad zilele de sâmbătă şi duminică, ar fi aproximativ 80 de secunde pe zi ceea ce este oricum puţin. În absenţa unei minime posibilităţi de a-şi transmite mesajul, un candidat independent, care poate că are o agendă şi un discurs de calitate, nu se va putea face cunoscut ceea ce va limita şi posibilitatea cetăţenilor de a se informa corect cu privire la competitorii electorali şi va vicia procesul democratic al alegerilor.

De altfel, “Codul bunelor practici electorale” elaborat de Comisia pentru Democraţie prin Drept – Comisia de la Veneţia conţine o serie de prevederi care susţin, principial, această propunere legislativă:

“2.3. Egalitatea şanselor

18. Egalitatea şanselor trebuie asigurată tuturor partidelor şi candidaţilor şi trebuie să stimuleze statul să adopte o atitudine imparţială faţă de aceştia şi să aplice aceeaşi legislaţie în mod echitabil tuturor. Exigenţa neutralităţii se aplică în special campaniei electorale şi reflectării acesteia în mijloacele de informare în masă, în special de media publice, precum şi în finanţarea publică a partidelor şi campaniilor. (…)

19. (…) incapacitatea mijloacelor de informare în masă de a reflecta informaţia despre campania electorală şi candidaţi în mod imparţial este una din problemele cele mai frecvente întâlnite în timpul alegerilor. De aceea, este extrem de important ca fiecare ţară să întocmească un bilanţ al mijloacelor de informare în masă şi să acorde candidaţilor şi partidelor timp de antenă sau spaţii publicitare suficient echilibrate, inclusiv la posturile publice de radio şi televiziune.

20. În conformitate cu libertatea de exprimare, legea trebuie să garanteze că media audiovizuale private asigură accesul minim tuturor participanţilor la alegeri, în ceea ce priveşte campania electorală şi publicitatea electorală. (…)

3. Sufragiul liber

26. Sufragiul liber cuprinde două aspecte: libertatea alegătorului de a-şi forma o opinie şi libertatea alegătorului de a-şi exprima această opinie; respectiv caracterul liber al procedurii de votare şi acurateţea evaluării rezultatelor.

3.1. Libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie

a. Libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie se suprapune parţial cu egalitatea şanselor. Ea implică ca, statul şi autorităţile publice în general să respecte obligaţia lor de neutralitate, mai ales în ce priveşte utilizarea mijloacelor de informare în masă, afişajul, exercitarea dreptului de a organiza demonstraţii pe străzile publice şi finanţarea partidelor şi a candidaţilor.”

De asemenea, chiar legea nr. 208/2015 sunt făcute precizări în sensul nediscriminării:

“ART. 65 (1) În campania electorală candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.

ART. 66

(1) Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor interese generale:

a) ale electoratului, de a primi informaţii corecte, astfel încât să poată vota în cunoştinţă de cauză;

b) ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţilor, de a se face cunoscuţi şi de a-şi prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale;

(…)

(2) Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi pentru toţi candidaţii.”

Aşadar, atât “Codul bunelor practici electorale” elaborat de Comisia pentru Democraţie prin Drept – Comisia de la Veneţia cât şi legea alegerilor parlamentare nr. 208/2015 conţin prevederi care legitimează demersul iniţiat prin această propunere legislativă. Şi candidaţii independenţi trebuie să aibă acces la timpi de antenă acordaţi gratuit la posturile publice de radio şi televiziune într-o proporţie rezonabilă şi nu infimă şi discriminatorie aşa cum este stipulat în legea actuală. Considerăm că acest lucru va putea fi realizat prin adoptarea prezentei propuneri legislative.

Iniţiatori:

Mihai Sturzu – deputat

Remus Cernea – deputat“

Pe aceeaşi temă:

Deputatul Remus Cernea cere stoparea finanţării Catedralei Mântuirii Neamului din bani publici

Remus Cernea a salvat un copac. În urma demersului său, Primăria Constanţa a promis că nu-l va tăia

Mihai Sturzu, somat să retragă de pe contul de Facebook o fotografie cu mareşalul Ion Antonescu. Reacţia şefului TSD: „Am şters postarea“

Conflictul Ponta-Dragnea a coborât şi în conducerea tineretului social-democrat


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările