Liceenii cer devansarea Bacalaureatului. Ministerul Educaţiei va analiza propunerea. Elevii reclamă: „Statutul Elevului este încălcat sistematic“

Liceenii cer devansarea Bacalaureatului. Ministerul Educaţiei va analiza propunerea. Elevii reclamă: „Statutul Elevului este încălcat sistematic“

Liceeni din Asociaţia Elevilor din Constanţa Foto Sînziana Ionescu

Asociaţia Elevilor din Constanţa consideră că Bacalaureatul trebuie susţinut o săptămână mai devreme decât a fost programat de Ministerul Educaţiei. Liceenii au cerut public încă din timpul examenului de maturitate că probele trebuie devansate astfel încât să nu fie susţinute pe vreme de caniculă.

„Există o săptămână liberă între Evaluarea Naţională (11-15 iunie) şi Bacalaureat (25-29 iunie), astfel că probele scrise de Bacalaureat puteau fi date în perioada 18-22 iunie. Modificarea ar fi fost benefică pentru toţi, elevi şi profesori supraveghetori siliţi să stea într-o atmosferă irespirabilă, la 35 grade Celsius, în săli de examen. Rămâne destul timp de învăţat chiar dacă Bacalaureatul va fi dat mai devreme“, argumentează Constantin-Alexandru Manda, liderul Asociaţiei Elevilor din Constanţa (AEC).

Ministerul Educaţiei a acceptat, însă, doar mutarea competenţelor, care vor fi date mai devreme în timpul anului şcolar, nu ca până acum în zilele dinaintea probelor scrise. „Oricum sunt o formalitate, nu se notează, trebuie doar să faci act de prezenţă ca să treci“, arată Manda.

Prezent la discuţiile de la Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN), unde a avut loc marţi, 29 august, şedinţa Comisiei de Dialog Social în care s-a discutat printre altele organizarea Examenelor Naţionale în anul şcolar 2017-2018, Constantin-Alexandru Manda a înaintat forului propunerea pentru devansarea Bacalaureatului, iar oficialii MEN au promis că vor analiza proiectul care are susţinerea organizaţiilor de părinţi şi a sindicatelor din învăţământ. Toate deciziile vor fi parafate de ministrul Educaţiei joi, 31 august, în ultima zi de vacanţă - „în ziua cea mai lungă a educaţiei“, cum a numit-o Constantin-Alexandru Manda. Anul şcolar 2017-2018 începe oficial la 1 septembrie.

În comisia de la Ministerul Educaţiei au mai fost discutate chestiuni de interes naţional cum ar fi modul de subvenţionare în învăţământul dual, unde elevii nu au dreptul să primească, cumulat, burse profesionale şi burse acordate de autorităţile locale. AEC susţine eliminarea acestei restricţii, deoarece orice sprijin financiar acordat elevilor duce la încurajarea şcolarizării şi implicit la creşterea performanţelor.

Acordarea de burse pentru toţi elevii, decontarea navetei pentru elevii care nu pot studia la specializarea dorită în localitatea lor şi finanţarea pazei în unităţile de învăţământ reprezintă priorităţi pentru Asociaţia Elevilor din Constanţa în anul şcolar 2017-2018. 

Barometrul respectării drepturilor elevilor, lansat la Constanţa

Structura independentă a realizat, prin forţe proprii, un sondaj intitulat „Barometrul respectării drepturilor elevilor din judeţul Constanţa în anul şcolar 2017-2018“, primul elaborat de la implementarea Statului Elevului aprobat la 10 august 2016. Lansată miercuri, 30 august, la hotel Ibis din Constanţa, cercetarea a fost sprijinită voluntar de sociologii Gelu Duminică (blogger „Adevărul“, directorul Asociaţiei Împreună) şi de Alexandra Hoszu.

Au fost chestionaţi elevi din 44 unităţi de învăţământ din judeţul Constanţa, pe baza a 20 indicatori de cantitate şi de calitate, cu o marjă de eroare a cercetării de +/-4%. Primul semnal de alarmă a fost faptul că elevii nu ştiau despre existenţa Statutului Elevului, ceea ce duce la nerespectarea prevederilor acestuia - atât la îndatoriri, cât şi la drepturi.

„Vom începe o campanie de informare, de săptămâna viitoare, prin şcolile din judeţ, pentru a sta de vorbă cu profesorii, cu autorităţile locale şi cu elevii despre Statutul Elevului, deoarece cunoaşterea şi aplicarea acestuia elimină comportamente greşite de ambele părţi - dascăli sau elevi. Profesorii nu pot aplica astfel alte sancţiuni decât cele prevăzute de lege, neexistând stipulate orice alte forme de pedeapsă cum ar fi confiscarea obiectelor personale - îndeosebi a telefoanelor, care nu trebuie folosite în timpul orelor de curs; ni s-a semnalat, însă, confiscarea inclusiv a unor cărţi pe care elevii le citeau în ore. Elevii trebuie să vină de plăcere la şcoală, ori, acest lucru, din păcate, nu se întâmplă. Munca în folosul şcolii, dacă nu vine din iniţiativa elevului, este un fel de muncă forţată, iar abaterile pe care le fac profesorii la catedră, care aplică alte sancţiuni decât cele prevăzute de Statutul Elevului, intră în sfera Codului Penal. La fel este şi punerea de absenţe atunci când elevul este prezent la ore sau pedepsirea elevilor în colectiv pentru o faptă individuală“, explică Constantin-Alexandru Manda, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa.

Circa 48,3% dintre elevi consideră că drepturile lor nu sunt respectate în totalitate, iar 57,5% nu au discutat niciodată la ora de dirigenţie despre care le sunt drepturile, deşi primul către care se îndreaptă cu o sesizare este dirigintele, apoi o structură de elevi.

Aproape 20% cer sprijinul altor elevi pentru această problemă. Peste 70% au recunoscut că le sunt ceruţi bani pentru învăţământul gratuit, sumele menţionate variind între 30 şi 400 lei/an. Banii erau ceruţi pentru lucrări de reparaţii sau modernizare, pentru bunuri şi servicii, consumabile şi pază - cheltuieli de care este responsabilă autoritatea locală, nicidecum părintele sau familia elevului.

Doar 50,5% au putut să-şi aleagă materia opţională din cauza practicii de a i se asigura cadrului didactic norma de ore de specialitate. Elevii au semnalat că discriminarea este încă întâlnită în şcoli, mai ales pe criterii entice (51%).

Totodată, 40% dintre liceeni consideră subiectivă evaluarea la clasă, iar 22,1% au contestat notarea cel puţin o dată pe an, dintre aceştia 45,9% obţinând modificarea notei - „ceea ce înseamnă că evaluarea a fost superficială“, traduce liderul AEC.

Accesul la baza materială nu este permis în unele şcoli pentru toţi elevii, iar peste 50% sunt de părere că şcoala nu este un mediu care sprijină libertatea de exprimare.

Puţini profesori informează elevii la începutul semestrului despre planificarea materiei. Evaluările scrise sunt primite deseori mai târziu de termenul de 15 zile lucrătoare sau elevii se trezesc cu note în catalog fără să aibă cunoştinţă că au fost notaţi.

Evaluarea anonimă a profesorilor, care trebuie făcute la fiecare final de semestru, nu este făcută decât în 10% dintre şcoli. AEC face responsabil MEN de acest lucru, care nu a realizat o fişă-cadru de evaluare pentru acest demers considerat revoluţionar.

Peste 70% dintre elevi au primit absenţe pe diferite motive, deşi erau la ore. „Este fals intelectual, pedepsit de Codul Penal, articolul 321“, atrag atenţia liceenii care se pregătesc pentru o carieră în justiţie.

Personalul didactic s-a implicat în alegerea elevilor în care să reprezinte interesele comunităţii şcolare, în unităţile de învăţământ. În judeţul Constanţa, liceenii nu primesc decontarea cheltuielilor de transport. Peste 40% nu au fost primiţi în şcoală din cauza lipsei ţinutei impuse sau a lipsei de elemente de identificare.

De asemenea, mai mult de jumătate au primit, ei sau colegii, mustrare în faţa întregii clase sau au fost sancţionaţi pentru fapte de care nu se făceau răspunzători.

„Când se întâmplă un astfel de incident, al cărui autor rămâne necunoscut, se pun absenţe, se scot elevii la tablă sau li se dă lucrare sau le creşte volumul de teme pentru acasă. Acest lucru are un impact negativ asupra elevului, pentru care evaluarea devine un instrument de pedeapsă, nu de verificare a cunoştinţelor“. 

Un procent ridicat, de 68,4%, a răspuns că le-au fost confiscate bunuri la şcoală, ceea ce înseamnă necunoaşterea conduitei în unităţile de învăţământ, fie ca elev, fie ca profesor.

„AEC a făcut o serie de recomandări privind remedierea acestor deficienţe şi va urmări aplicarea lor, informând autorităţile şi opinia publică, în fiecare an, despre situaţia reală, de la firul ierbii, din şcolile constănţene“, a promis Constantin-Alexandru Manda. 

Pe aceeaşi temă: 

Asociaţia care a revoluţionat democraţia elevilor împlineşte 4 ani. Liderul actual avea 14 ani la momentul înfiinţării AEC

Milenialii care s-au pregătit pentru succes. Au ajuns în doar 4 ani cea mai puternică asociaţie de elevi din România

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: