VIDEO Demers al societăţii civile: Sinagoga din Constanţa, inclusă pe lista monumentelor istorice. Splendidul edificiu a ajuns ruină
0Ministerul Culturii se declară deschis la ideea de a include Sinagoga din Constanţa pe lista monumentelor istorice. Edificiul a fost lăsat în ruină, rămânând fără acoperiş şi cu interiorul năpădit de vegetaţie.
Sinagoga din Constanţa, situată pe strada C.A. Rosetti în zona veche a oraşului, a ajuns o ruină. Fondurile aşteptate de la Bucureşti nu mai sosesc, promise şi anunţate de ani de zile, timp în care din superbul edificiu au mai rămas zidurile, coloanele şi vitraliile.
Vizitatorii sunt indignaţi de starea sinagogii, singura care a mai rămas Constanţei. Oraşul, cu o comunitate evreiască numeroasă cândva, a avut două lăcaşuri de cult: una de rit aşkenaz pe strada Rosetti şi alta de rit sefard pe strada Mircea cel Bătrân, situată lângă Biserica greacă, dărâmată după cutremurul din ’77.
GALERIE FOTO - SINAGOGA DIN CONSTANŢA
Singagoga aşkenază se chinuie deci să supravieţuiască. La sfârșitul lunii martie, Asociaţia Verde Urban a transmis către Ministerul Culturii și Identității Naționale o cerere de clasare în regim de urgență pe lista monumentelor istorice a edificiului.
„Ulterior au fost vehiculate în presa locală informații potrivit cărora asociația noastră nu ar avea capacitatea legală de a face un astfel de demers și că o astfel de procedură ar fi fost deja întreprinsă de către reprezentanții comunității evreiești locale.
Menționăm că Asociația Verde Urban este îndreptățită să intervină în acest demers, ca orice persoană, în conformitate cu prevederile Legii 422 din 2001, modificată prin legea 259 / 2006, la art 21: (2), care spune: ‘Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor pot declanşa procedura de clasare de urgenţă, din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate’“, precizează activiştii de la Verde Urban.
Activiştii au primit răspuns de la minister, prin care autoritatea centrală arată că nimeni din partea comunităţii evreieşti din Constanţa nu a făcut vreun gest pentru clasarea sinagogii ca monument de patrimoniu.
Yosef Zinn, evreul născut în România indignat de starea sinagogii Sursa Facebook Edy Rosen
„În scrisoarea ministerului se precizează că nu au existat solicitări de clasare a Sinagogii din parte comunității, deși în cadrul avizului Direcției Județene pentru Cultură Constanța nr. 1796/14.12.2015 privind Executarea lucrărilor de primă urgenţă – Reabilitarea generală – Templu israelit Constanţa, documentație depusă de comunitate, s-a menționat de către autoritatea locală necesitatea clasării clădirii ca monument istoric de arhitectură“, specifică Verde Urban.
Totodată, în adresă se mai arată că există „deschidere“ din partea instituției pentru clasarea clădirii ca monument istoric, motiv pentru care activiştii din Constanţa vor cere audiență în vederea obținerii informațiilor privitoare la componența dosarului de clasare.
„Faptul că documentația menționată se află în procedura atribuirii lucrărilor de execuție la Ministerul Dezvoltării, cu întârziere ce nu mai miră pe nimeni, cauzată de probleme în aplicarea legii achizițiilor publice, nu ne împiedică din a ne continua demersul de a conferi acestui imobil patrimonial, cu valoare de necontestat, statutul de monument istoric“, transmite Asociaţia Verde Urban.
Durerea unui evreu născut în România
Vederea sinagogii din Constanţa, aflate în ruină, i-a provocat un şoc teribil unui român plecat în Israel. Yosef Zinn, un artist fotograf şi activist pentru drepturile omului, în vârstă de 77 ani, născut la Gura Humorului în Bucovina, îşi vizitează ţara natală în fiecare an.
Yosef Zinn (77 ani) trăieşte în Israel din 1964, iar amintirile soţiei sale originare din Constanţa l-au îndemnat să meargă să se reculeagă la sinagoga din peninsulă.
Numai că, în loc de lăcaş de cult, Yosef a dat peste o imensă dărâmătură. Din sinagogă au rămas doar coloanele boltite şi ziduri cu vitralii, care privesc spre cerul liber, năpădite de buruieni şi arbuşti.
Zinn a trăit o emoţie puternică văzând năruit locul pe care-l cunoştea atât de bine din povestirile soţiei. Cutremurat de cele văzute, s-a sprijinit de zidurile crăpate, promiţându-şi că va începe să lupte el, din Israel, pentru sinagoga din Constanţa.
„Ce n-au reuşit hitleriştii şi legionarii au reuşit autorităţile din zilele noastre. În visul meu cel mai negru n-am crezut că mă aflu în mijlocul Constanţei, în România mea democrată, care este obligată de legile internaţionale ale umanităţii să păstreze o astfel de comoară istorică. Unde sunt toţi cei care trebuie să aibă grijă de ea? Comunitatea evreiască, Primăria, Ministerul Culturii, Guvernul, reprezentanţii minrităţilor?“, a spus Yosef (foto jos).
Familia lui Yosef Zinn a fost deportată din Bucovina în toamna lui 1941 şi dusă, pe jos, în Transnistria, de unde s-a întors în 1945 la Gura Humorului. Bunicii lui au fost executaţi pe drum, pentru că îngreunau deplasarea convoiului, iar mama lui, însărcinată în luna a cincea cu Yosef, a născut la 16 februarie 1942, în cea mai cruntă iarnă, afară, într-un şanţ.
Copilul a supravieţuit, a trecut şi de Holocaust, a ajuns la vârsta de 77 ani fără să bată cabinetele doctorilor, iar acum vrea să vadă sinagoga reparată până închide ochii.
Istoria sinagogii de rit aşkenaz
Sinagoga din Constanţa, situată în zona peninsulară, este una dintre cele mai frumoase edificii de la malul mării, dar nu se află pe lista monumentelor de patrimoniu.
Sinagoga, de rit aşkenaz, a fost construită în 1910, la iniţiativa comunităţii evreieşti conduse de Pincu Şapira. Autorizaţia de construire a fost eliberată pe 9 aprilie 1910, iar proiectul a fost dat spre realizare lui Anghel Păunescu.
Într-o stare dezastruoasă, lăcaşul de cult al evreilor mai stă în picioare printr-o minune, aşteptând intervenţia autorităţilor pentru salvarea sa.
Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România a anunţat la un moment dat că 4 sinagogi (Constanţa, Timişoara, Bucureşti şi Hârlău) vor fi reabilitate. Proiectul de la Constanţa nu s-a concretizat, însă.
Vizitatorii pot admira încă, din afara perimetrului, strălucirea păstrată de edificiu printre ruine. Întregul centru vechi al oraşului este, de altfel, o ruină pe care diferite proiecte edilitare încearcă să o cosmetizeze.
Constanţa a avut două sinagogi: sinagoga în ruină, de rit aşkenaz, de pe strada C.A.Rosetti şi sinagoga de rit sefard ce se afla pe strada Mircea cel Bătrân, în apropierea Bisericii greceşti, care a fost dărâmată după cutremurul din 1977.
A supravieţuit timpurilor aşadar doar sinagoga aşkenază de pe strada C.A.Rosetti. Pentru oficierea slujbelor importante, evreii merg la Bucureşti sau la Tulcea.
Sinagoga din Constanţa Sursa Facebook Edy Rosen
„Domnule primar, am onoarea a vă ruga să binevoiţi a elibera cuvenita autorizare de a construi un templu israelit pe proprietatea comunităţii evreieşti din Constanţa, strada Rosetti, colţ cu Petru Rareş“, se scrie în cererea care există la Arhivele Judeţene Constanţa, care deţine toate proiectele originale ale construcţiei, dar şi fotografii ale vremii cu templul israelit.
„Templul sinagogii va fi de 13 metri înălţime. Pereţii vor fi din piatră sau de cărămidă lucraţi cu mortar de var alb, hidraulic. Pereţii hasnalelor vor fi de zid masiv, de 28 cm grosime, lucraţi cu var hidraulic, cu ciment în interior, asemenea şi fundul hasnalei. Ferestrele parterului se vor putea deschide în afară“, sunt doar câteva din condiţiile impuse în autorizaţia de construire eliberată pe un an.
Sinagoga din Constanţa Sursa Facebook Edy Rosen
În timpul războiului, aici a fost depozit miltar german de armament. Lipsa unor lucrări de întreţinere şi pază au dus în cele din urmă la degradarea gravă a clădirii. Construcţia a fost folosită până în anul 2004.
Expertiza tehnică făcută în urmă cu câţiva ani a stabilit că trebuie să se facă o reabilitare a structurii, prin injectări cu mortar a fisurilor existente în pereţi, bolţi şi arce. Acoperişul este în totalitate prăbuşit şi trebuie reconstruit, prin realizarea de coloane noi şi grinzi de beton armat în locul arcelor construcţiei iniţiale. Au mai rămas fragmente din grinzile longitudinale şi câteva grinzi transversale din lemn. De asemenea, este necesară restaurarea elementelor decorative. Lucrările au fost estimate, la acel timp, la 1 milion euro.
„Lăsată să se prăbuşească metodic, ajutată pe alocuri, pe bază unei reţete aplicate şi altor câtorva edificii cu interes imobiliar din zonă; se dărâma acoperişul, se sparg geamurile, se creează percepţia unei clădiri care stă să cadă. Doar că aceste ziduri şi aceste coloane între care rugăciunile noastre şi ale întregii Comunităţii a Evreilor din Constanţa ajungeau direct în inimi, sprijină acum cerul, şi nu vor să cadă“, descrie Edy Rosen, ghidul lui Yosef prin zona veche a Constanţei.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
