Cum a fost sabotată sistematic diaspora de Parlamentul României. Doar 49 de delegaţi din 300 ajung la primul Congres al Românilor de Pretutindeni
0
Palatul Parlamentului din Bucureşti găzduieşte primul Congres al Românilor de Pretutindeni (24-25 iulie), la care delegaţii îşi vor alege forul de conducere. O serie de reguli impuse „din mers“ de Parlamentul României au determinat ca la eveniment să nu poată participa decât 49 de oameni, deşi legea prevede 300 de delegaţi.
România va organiza în premieră un congres al diasporei, ce va avea loc în zilele de 24-25 iunie, la Palatul Parlamentului din Bucureşti. Congresul Românilor de Pretutindeni este organizat de Parlament şi va da naştere prin alegeri forului intitulat Consiliul Românilor de Pretutindeni, ce va funcţiona permanent în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Naştere cu forcepsul
Legea prevede încă din 2007 organizarea acestui congres anual pentru sprijinirea românilor de peste hotare. Abia rolul jucat de diaspora, decisiv, la ultimele alegeri prezidenţiale şi discuţiile despre votare au făcut autorităţile române să se gândească la o reunire oficială, sub umbrela Parlamentului. Regulamentul de organizare transmis în mai a stârnit, însă, reacţii vehemente în diaspora, din cauza criteriilor de eligibilitate a delegaţilor. Aceştia trebuia să strângă în termen foarte scurt (7 zile) 500 semnături olografe de la români - care pot locui la sute de kilometri depărtare unii de alţii, cum este cazul comunităţii din Canada.
La presiunea lor, organizatorii au acordat derogări de la numărul de semnături necesare - ce a ajuns la 250, iar termenul de înscriere a fost amânat pentru 15 iunie. Dar deşi Legislativul acordase un număr de 300 delegaţi, numai 49 persoane au reuşit să întrunească toate condiţiile de a fi consideraţi reprezentativi. Astfel că în loc să discute cu 300 români din diaspora, voci care s-au remarcat deja prin activism şi implicare în promovarea comunităţilor, Statul român va sta de vorbă cu doar 49 oameni care au reuşit să strângă acel număr de semnături.
„Este o manevră între PNL şi PSD“
Daniel Ţecu din Madrid (Spania) este unul dintre românii care participă în calitate de delegat la acest congres, dar este la fel de nemulţumit de organizare, cum sunt şi cei care nu au avut resursele (timp şi bani pentru alergat după semnături) de a se încadra în condiţiile stabilite de leguitori. Românul din Madrid, lider al Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE), precizează că este reprezentantul celor 250 conaţionali din capitala Spaniei care i-au acordat mandatul lor: „Mie mi-a fost uşor de strâns semnăturile, strângeam şi 1000 dacă îmi cereau, dar nu este corect faţă de cei din Canada sau alte state unde populaţia este dispersată. Însă criteriile de participare nu sunt respectate în primul rând de organizatori. S-a spus că nu vor avea ce căuta politicieni sau membri de partid. Acum, după înscriere, am fost anunţaţi că pot participa şi ei, dacă îşi dau demisia din partide. Nu are ce căuta politicul în această structură. Este o manevră între PNL şi PSD ca să pună mâna pe diaspora“, consideră Ţecu (foto).
El se numără printre cei care au semnat scrisoarea deschisă adresată Parlamentului, prin care cereau anularea congresului. „O comisie a modificat legea ca acest congres să aibă loc cu doar 5 luni înainte de alegeri, deşi iniţial trebuia să fie organizat cu minimum 6 luni înainte. Este ilegal! Dacă Statul român ne dorea ca partener de dialog nu trebuia să organizeze vreun congres, ci noi trebuia să ne organizăm, independent de ei. Acum am fost chemaţi să facem alegeri aici. Noi venim să discutăm probleme concrete de care se lovesc milioane de români care trăiesc şi muncesc în străinătate. Pe mine, unul, nu mă interesează funcţii sau să fiu ales la vreun congres“, arată Daniel Ţecu.
Românii, ciuca Europei
Iar problemele sunt destule pentru diaspora. Pentru orice cetăţean european, schimbarea unui act de identitate durează fix o zi, la consulatul cel mai apropiat. Dar românii trebuie să vină în ţară, unde au de stat două săptămâni cel puţin, până li se eliberează actul. „Timp pierdut, bani aruncaţi, astfel că eşti nevoit să dai şpagă ca să rezolvi cât mai repede şi să te întorci la muncă. De câte ori am semnalat problema ministerelor, şi MAE, şi MAI mi-au răspuns că nu au acces la bazele de date ale celuilalt minister. Păi, adunaţi-vă, fraţilor, nu sunteţi în acelaşi Guvern? Cine să aibă acces, eu sau voi de la minister?“, este revoltat românul din Spania.
El aminteşte că diaspora este cel mai mare investitor din România, astfel că ar trebui tratată cu respectul cuvenit de către autorităţi şi în ţară, dar şi în afara ei. „Când vine preşedintele în vizită într-o ţară străină, se face doar spectacol - poze cu diaspora şi atât. Ar trebui ca întâlnirea cu noi să aibă loc înainte de cea oficială, cu preşedintele statului respectiv. La întrevederea cu omologul său, preşedintele României să meargă cu o listă de doleanţe ale noastre pe care să le discute. «Aceştia sunt oamenii mei, români care trăiesc în ţara dumneavastră. Cum îi ajutăm să devină cetăţeni cu drepturi depline?»“, dă exemplu Ţecu.
„Sunt probleme vechi, nerezolvate nici acum“
Ana-Maria Cuciureanu trăieşte la Atena şi a înfiinţat Asociaţia Femeilor Românce din Grecia, unde funcţionează cea mai mare şcoală de weekend din Europa pentru copiii români. Ea priveşte partea bună a congresului: faptul că românii se adună în ţară pentru a discuta despre îndreptarea lucrurilor. „Este bine că se întâmplă acest congres, chit că a fost organizat în grabă. Eu o să ridic vechea problemă a taxelor consulare şi a programului scurt pe care îl au consulatele. Ca să plăteşti 60 euro o împuternicire nu este mult pentru un român din State, dar pentru Grecia, unde este criză, reprezintă foarte mult, în condiţiile în care câştigul este de 500-600 euro pe lună. Consulatele au program până la ora 18, deci este imposibil pentru noi să ajungem la timp, trebuie să pierdem o zi de muncă. Dacă l-ar face până la ora 20, aşa cum îl au alte reprezentanţe, ar fi bine pentru noi. Mai ales pentru românii din insule este foarte greu de ajuns până la Atena“, afirmă Ana Maria Cuciureanu (foto).
Ca fondator al şcolii româneşti, activista doreşte ca Statul român să recunoască oficial cursurile de limbă maternă făcute de copii în străinătate. „Deşi susţine financiar cursurile, Statul pune copiii să treacă prin evaluări atunci când vin înapoi în ţară şi vor să se înscrie la şcoală. Înseamnă că aceste cursuri sunt făcute în vânt. Noi vrem să fim ajutaţi de ţara noastră în primul rând, apoi de ţara de adopţie. De aceea venim la congres, să discutăm toate aceste probleme, nu să venim înapoi umiliţi de autorităţi. Ce explicaţii dăm apoi oamenilor care ne-au trimis în ţară? Eu nu m-am ferit de muncă, asociaţia presupune voluntariat 24 din 24 ore şi eu vreau să-mi ajut comunitatea. Trebuie să ne implicăm dacă vrem ca lucrurile să se schimbe, dar în acelaşi timp să lăsăm loc şi celor mai buni ca noi“, declară Ana Maria Cuciureanu.
Organizatorii: „Mai departe e treaba lor“
Ovidiu Iane (deputat PSD, lider Partidul Verde) este vicepreşedintele secretariatului tehnic de la Camera Deputaţilor care asigură organizarea congresului. „Înscrierile s-au făcut prin declaraţie pe proprie răspundere, iar congresul este organizat cu 5 luni şi jumătate înainte de alegeri. Nu suntem în campanie, nu am vrut să se politizeze această acţiune. Noi ne retragem, de altfel, imediat după ce se alege Consiliul Românilor de Pretutindeni. Rolul Parlamentului se încheie în acel moment. Până la anul, bineînţeles, când vom organiza din nou congresul. Pe primul l-am făcut în ţară pentru a scădea cheltuieile, pe al doilea dacă îl vor dori la Paris, îl vom face la Paris. Mai departe, ce se întâmplă în interior, ţine doar de ei. Da, probabil nu este reprezentativ numărul lor, dar ei vor decide cum se vor organiza în continuare - câţi delegaţi să fie, din ce comunităţi etc“, a precizat Ovidiu Iane (foto).
Pe aceeaşi temă:
Unirea celor trei popoare româneşti: Diaspora, românii din ţară şi românii din Moldova
Se încarcă comentariile...
