Baronul Nicuşor, atac la siguranţa naţională: a tăiat toţi banii CJ Constanţa pentru Centrul Militar Zonal. Miza: o clădire şi un teren din centrul oraşului

Baronul Nicuşor, atac la siguranţa naţională: a tăiat toţi banii CJ Constanţa pentru Centrul Militar Zonal. Miza: o clădire şi un teren din centrul oraşului

Nicuşor Constantinescu (stânga), baronul PSD de la malul mării aflat în arest la domiciliu, alături de camaradul său şi colegul de partid Radu Mazăre, primarul Constanţei, aflat în arest preventiv FOTO Mediafax

Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a atentat la siguranţa naţională atunci când a refuzat, în pofida legii, să finanţeze Centrul Militar Zonal, care asigură pregătirea militarilor şi civililor în caz de război sau calamităţi, arată rechizitoriul DNA. Interesul lui Nicuşor Constantinescu era unul imobiliar.

Ştiri pe aceeaşi temă

A făcut pomeni electorale, a amenajat sere în judeţul Constanţa, a fost mai mereu la braţul camaradului său, controversatul primar Radu Mazăre, în scandaluri publice sonore. Nicuşor Constantinescu n-a vrut cu niciun chip să facă, din 2009, un lucru obligatoriu, din funcţia de şef al Consiliului Judeţean: să dea banii prevăzuţi de lege pentru funcţionarea Centrului Militar Zonal, care pregăteşte populaţia pentru conflicte militare sau calamităţi.
 
Din anul 2009, Nicuşor Constantinescu nu a alocat niciun leu Centrului Militar Zonal Constanţa, unitate militară de interes naţional, situată în centrul oraşului, pe strada Mircea cel Bătrân. În cele din urmă, dezinteresul lui total faţă de apărarea ţării i-a adus un nou dosar la DNA, fiind stabilit un prejudiciu de 67.211,32 lei.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a fost trimis în judecată de procurori în aprilie 2014 pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată. Deşi conform Legii nr.446/2006 „consiliile judeţene/locale sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice“, unitatea militară a fost subfinanţată, încercând, în repetate rânduri, să evacueze sediul din centrul oraşului.
 
În rechizitoriu se specifică faptul că, începând cu anul 2009, Consiliul Judeţean Constanţa a încetat finanţarea achiziţionării de la corpuri de iluminat până la materiale igienico-sanitare şi nu a mai dat bani pentru întreţinerea autoturismelor instituţiei.
 
Un an mai târziu, spun procurorii „s-a reziliat şi contractul cu firma care asigura service-ul sistemelor de securitate, respectiv al camerelor video cu circuit închis, sistemul anti-efracţie şi sistemul de avertizare împotriva incendiilor, iar ulterior a dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal“. 
 
Reprezentanţii Centrului Militar Zonal Constanţa spun că, prin nefinanţarea activităţii instituţiei militare, practic s-a atentat la siguranţa naţională. Legea 51/ 1991 privind siguranţa naţională a României precizează la art. 3: 
„Constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României (…) actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social economice sau apărării naţionale“.
Pregătire de pace şi război
 
La Centrul Militar Zonal sunt pregătiţi toţi rezerviştii pentru mobilizarea Armatei. Instruirea se face atât la sediul instituţiei, cât şi pe teren, la fiecare firmă sau serviciu public. Unii pot apăra ţara cu arma în mână, iar alţii de la locul de muncă. Activitatea centrului zonal este cu atât mai importantă cu cât de aici se coordonează şi activitatea militarilor din Tulcea, Brăila, Călăraşi şi Ialomiţa. 
 
Centrul Militar Zonal trebuie să ştie pe ce se bazează în cadrul unui atac armat, sau în cazul unei calamităţi naturale. De exemplu, în caz de război, câţiva angajaţi de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă sau de la alte unităţi de interes naţional vor fi consemnaţi la muncă pe toată durata ostilităţilor.

Ei sunt repartizaţi de personalul de la Centrul Militar Zonal Constanţa către unităţile militare care au nevoie de cunoştinţele lor. 
În vreme de pace, statul român, prin autorităţile locale, se asigură de faptul că, în cazul unor război, vor avea şi mijloace de deplasare pe apă, pe uscat şi în aer. Autoturisme, ambarcaţiuni navale sau elicoptere vor fi rechiziţionate, la nevoie, de la persoanele fizice sau juridice.
 
Angajaţii centrului au fost nevoiţi să ia legătura cu rezerviştii de pe telefoanele proprii şi să se deplaseze în judeţ şi în afara judeţului cu autoturismele personale, după ce costurile convorbirilor telefonice instalate de Statul Major General nu au fost achitate de Consiliul Judeţean, iar singurul mijloc de transport era o Dacie veche. 
 
Mai mult, Nicuşor Constantinescu nu s-a prezentat niciodată la instruire, deşi, conform legii, preşedinţii de consilii judeţene trebuie să vină o dată la patru ani pentru a fi pregătiţi în caz de război sau situaţii deosebite. 
 
Constanţa, singurul judeţ nefinanţat
 
La nivel naţional, doar Consiliul Judeţean Constanţa a lăsat de izbelişte pregătirea oamenilor pentru război. În urma solicitărilor trimise, am aflat că la Tulcea Consiliul Judeţean a alocat anul trecut Centrului Militar Zonal 157.715 lei, dintre care 133.097 lei cheltuieli materiale şi 24.618 lei investiţii. Consiliul Judeţean Cluj a alocat Centrului Militar Zonal un buget de 181,18 mii lei, din care s-au cheltuit 175,39 mii lei. 
 
Într-un răspuns primit de ziarul Adevărul, reprezentaţii MapN au spus că printre atribuţiile Centrului Militar Zonal se numără atât evidenţa militară a cetăţenilor încorporabili şi a rezerviştilor, dar şi completarea structurilor din sistemul naţional de apărare, asigurarea forţei de muncă necesară pe timpul stării de asediu, la mobilizare şi pe timpul stării de război. 


 
Marius Mocanu, avocatul care-l reprezintă pe Nicuşor Constantinescu, a declarat că este vorba de o „subfinanţare parţială“, întrucât din 2009, Consiliul Judeţean Constanţa a mai alocat bani centrului. „Pe fondul crizei financiare, Consiliul Judeţean Constanţa a decis ca fiecare instituţie să-şi suporte singură cheltuielile de finanţare şi de aici a apărut situaţia de nefinanţare parţială“, spune apărătorul pentru Adevărul. 
 
Interes imobiliar
 
Dar ce urmărea Consiliul Judeţean Constanţa prin nefinanţarea instituţiei militare? Evident, a avut un interes imobiliar. Clădirea ce adăposteşte Centrul Militar Zonal este situată în centrul oraşului, pe strada Mircea cel Bătrân. Construcţia ocupă 1.675,80 mp, iar terenul aferent este de 1.875 mp. 
Imobilul a trecut în 1997, prin Hotărâre de Guvern, în administrarea Consiliului Judeţean Constanţa, în vederea amenajării unui centru militar judeţean. 
 
Deşi a încercat în două rânduri evacuarea clădirii, Constantinescu nu a reuşit acest lucru. O vremea a vrut să mute acolo Arhivele Naţionale, însă acest lucru nu a fost posibil. Asta ar fi presupus accesul publicului larg într-o zonă unde se află secrete de stat.
 
În acest dosar, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată la sfârşitul lunii aprilie 2014. În martie, apărarea a acuzat presiunea mediatică şi a spus că magistraţii nu pot fi imparţiali şi au cerut strămutarea dosarului la Tribunalul Tulcea. Instanţa a decis că solicitarea este nefondată şi, prin urmare, procesul se va desfăşura la Constanţa. 
 
Istoricul instituţiei militare 
 
În organizarea Regimentului 34 Infanterie Constanţa, înfiinţat în aprilie 1894, exista un birou de recrutare, al cărui şef era locotenentul Gheorghe Hagi. Începând cu data de 1 octombrie 1920, în conformitate cu Înaltul Decret nr, 3573/ 1920, Cercul de Recrutare Constanţa s-a organizat ca un corp aparte. 
 
Mai multe documente de arhivă, inserate în volumul „Centrul militar judeţean Constanţa – trecut şi prezent“ semnat de Jipa Rotaru, Leonida Moise şi Dinu Hondrea arată rolul deosebit de important pe care instituţia militară a avut-o de-a lungul anilor, mai ales în timpul războiului. Un proces verbal încheiat în 1938 la Cercul de Recrutare Constanţa, se cerea să se indice atelierele de potcovit – de ascuţit pumnale, să se arate de unde se procură cazanele de bucătărie, linguri, castroane şi pâine şi carne pentru zilele de mobilizare.
În perioada 1943 - 1944, centrul de recrutare s-a ocupat de paza depozitelor de muniţii, de coordonarea spitalelor militare şi de evidenţa epidemiilor.
 
O activitate importantă pe care Centrul de Recrutare o avea a fost urmărirea şi aducerea în faţa instanţelor militare a militarilor care se sustrăgeau în mod deliberat de la îndeplinirea serviciului militar. Conform unui document de arhivă, în 1942 şapte bărbaţi fuseseră condamnaţi, 12 achitaţi, iar la Curtea Marţială rămăseseră 70 de dosare de soluţionat. 
 
Tot dintr-un document publicat în volum aflăm că în acel an în Constanţa erau 5.700 de prizonieri de război care erau puşi să muncească pământul şi la alte munci agricole. Ei erau păziţi de 400 de oameni din contingentul de poliţie.
 

Într-un document al Regimentului de Infanterie 36 trimis către Cercul teritorial Constanţa se vorbea de faptul că, din cauza lipsei de instruire a trupei însărcinată cu paza şi escortarea prizonierilor, un soldat a fost omorât de prizonieri, santinelele escortau prizonierii prin centrele aglomerate fără baioneta la armă, iar în gări santinelele lăsau prizonierii să se ducă singuri la closete sau după apă.
 
Tot angajaţii acestei instituţii ţineau evidenţa epidemiilor din judeţul Constanţa. Astfel aflăm că în anul 1943 se înregistrau cinci cazuri de tifos exantematic, patru de turbare, dar şi scarlatină, tifos exantematic, tuse convulsivă, difterie.
 
Unele conflicte au apărut în anul 1944 între angajaţii Cercului Militar Constanţa şi soldaţii ruşi, care voiau să ia cu forţa un pavilion cu grajduri, dar şi o maşină ascunsă sub o stivă de lemne. Soldaţii români au cerut atunci superiorilor să intervină la Comandamentul armatei sovietice din Constanţa. „Le-am explicat că suntem aliaţi şi că de la încheierea armistiţiului nu mai pot lua nimic fără aprobarea M.St. M. (n.r. Marele Stat Major) şi a delegatului Armatei Roşii din Bucureşti“.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările