Zădărnicia dosarelor de zădărnicire a combaterii bolilor. De ce la Cluj a ajuns în instanţă un singur caz

Zădărnicia dosarelor de zădărnicire a combaterii bolilor. De ce la Cluj a ajuns în instanţă un singur caz

Peste 2.000 de persoane s-au înghesuit în stare de urgenţă pe Aeroportul Cluj-Napoca. FOTO: Inquam Photos/Raul Ştef

Un singur dosar penal pentru infracţiunea „zădărnicirea combaterii bolilor” a fost trimis în judecată la Cluj, deşi s-au cercetat 21 de fapte, printre care inaugurarea unei tribune de stadion, petrecere în club cu sute de persoane, slujbe de Paşti cu prezenţa enoriaşilor şi binecunoscutul dosar „Sparanghelul”.

Răspândirea COVID-19 în cadrul unor evenimente publice în care nu se respectă măsurile de siguranţă medicală poate constitui, teoretic, infracţiunea de „zădărnicirea combaterii bolilor”. La Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj au fost înregistrate, de la începutul pandemiei, 21 de dosare având ca obiect această infracţiune. Printre aceste dosare se numără dosarul „Sparanghelul”, când 2.000 de persoane s-au înghesuit, în luna martie, la Aeroportul Cluj-Napoca pentru a merge la muncă în Germania, în plină stare de urgenţă. În aprilie, un preot clujean a fost cercetat pentru că a oficiat slujba de Paşte cu mai mulţi credincioşi în biserică, deşi legea îi interzicea acest lucru. De asemenea, se poate aminti şi inaugurarea electorală, din luna septembrie, a tribunei şi nocturnei unui stadion în cea mai mare comună din România – Floreşti, eveniment organizat de fostul primar Horia Şulea. Conform procurorilor, la eveniment au participat circa 400 de persoane care nu au respectat distanţarea fizică.  Procurorii au estimat că 320 de persoane au participat, la începutul lunii octombrie, la o petrecere privată în incinta Cluj Arena. Tinerii nu au purtat mască de protecţie, şi nici nu au păstrat distanţarea fizică recomandată.

 

Sute de persoane implicate, niciun dosar penal trimis în judecată


 
 
Niciunul dintre aceste dosare nu a fost finalizat cu trimiterea în judecată. În dosarul „Sparangehelul”, procurorii au deci că „fapte nu există”. „Preotul clujean a scăpat deoarece nu s-a putut dovedi că persoanele care au participat la slujba organizată ilegal în biserică au fost infectate ca urmare a prezenţei la ceremonia religioasă. Acelaşi motiv a fost invocat şi pentru fostul poliţist Nelu Lupu care a infectat cu COVID-19 Spitalul de Urgenţă Profesor Doctor Dimitrie Gerota din Bucureşti. În ceea ce priveşte inaugurarea tribunei din Floreşti respectiv petrecerea cu sute de persoane de pe Cluj Arena, acestea sunt încă cercetate „in rem”, adică sunt anchetate faptele şi încă nu au fost identificaţi potenţialii suspecţi. Asta deşi organizatorii evenimentelor au fost cunoscuţi de la început. 
 
 


Dovedirea „zădărnicirii combaterii bolilor”, misiune imposibilă 


 
 
Profesorul Sergiu Bogdan, de la Facultatea de Drept, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj, care este şi avocat specializat pe Drept penal, a explicat motivul pentru care un singur dosar penal din 21 a fost trimis în judecată: „Textul legii prevede că este infracţiune dacă fapta a avut ca efect îmbolnăvirea efectivă a unor persoane. Este foarte greu să dovedeşti că, de exemplu, persoanele care au participat la o petrecere au fost infectate acolo cu COVID-19, în condiţiile în care vorbim despre transmitere comunitară. Faptul că mă duc la o petrecere nu înseamnă că am luat de acolo. Poate eram deja infectat sau am luat din altă parte. Şi medicilor le este greu să facă anchete epidemiologice care să arate clar cum a fost transmis virusul. Gândiţi-vă că procurorii trebuie să demonstreze aceste lucruri”.  
 
Bogdan susţine că textul legii, modificat la începutul anului în contextul pandemiei, a fost astfel conceput încât să fie foarte greu de dovedit: „Se putea merge pe varianta de infracţiune de pericol, astfel încât făptuitorii să poate fi acuzaţi pentru comportamentul care e de natură să producă îmbolnăviri, astfel nefiind nevoie să se demonstreze efectiv îmbolnăvirea unor persoane. Problema majoră ar fi fost că astfel am fi avut mii de dosare penale şi sistemul judiciar ar fi fost depăşit”. Astfel, s-a ales varianta în care să se facă apel la frica populaţiei de dosare penale, astfel „cine se teme respectă legea, mai facem câte un dosar penal în speranţa că va avea efectul dorit de legiuitor”.
 
 

Singurul dosar trimis în judecată la Cluj

 
 
Într-un răspuns trimis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj, se arată că din cele 21 de dosare cercetate „până în luna octombrie 2020 au fost soluţionate un număr de 10 astfel de cauze, 6 prin netrimitere în judecată, 1 prin trimitere în  judecată, 2 reunite la alte cauze şi 1 preluată de parchetul superior.”
 
Singurul clujean trimis în judecată pentru zădărnicirea combaterii bolilor este un pacient internat, în luna martie, la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello”,  cu diagnosticul „suspiciune SARS-COV2”. Până să afle rezultatul testului, bărbatul a fugit din spital. Dosarul are şanse să fie finalizat cu o condamnare deoarece inculpatul a săvârşit şi infracţiunea de nerespectare a interdicţiei de a intra în Cluj-Napoca, stabilită printr-o hotărâre judecătorească emisă în 2019 în alt proces. 
 
 

Vă recomandăm să mai citiţi:

 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările