Studiul care modifică percepţia asupra COVID-19: „Mult din ceea ce se întâmplă este teatru de igienă”

Studiul care modifică percepţia asupra COVID-19: „Mult din ceea ce se întâmplă este teatru de igienă”

Multe persoane dezinfectează produsele pe car ele cumpără de la supermarket. FOTO: Shutterstock

Transmiterea COVID-19 de pe suprafeţe este neglijabilă, susţin trei experţi în sănătate publică americani, care adaugă că problema o reprezintă aerul pe care îl respirăm cu toţii, nu suprafeţele pe care le atingem.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un articol al experţilor americani, distribuit pe Facebook de Răzvan Cherecheş, profesor universitar în Statele Unite ale Americii la Iowa University şi director al Departamentului de Sănătate Publică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, arată că nu avem nici măcar un singur caz documentat de transmitere a COVID-19 de pe suprafeţe.

Articolul publicat în Washington Post este semnat de trei experţi în domeniu: Joseph Allen, profesor asociat de Ştiinţa Evaluării Expunerii la Şcoala de Sănătate Publică „T.H Chan” a Universităţii Harvard; Charles Haas, şef al Departamentului de inginerie civilă, arhitecturală şi de mediu al Universităţii Drexel şi Linsey C. Marr, profesoară de Inginerie civilă şi de mediu la Universitatea Virginia Tech.

„Deci, de ce cheltuim o mică avere pentru a ne curăţa în profunzime birourile, şcolile, metrourile şi autobuzele? Oamenii de afaceri, instituţiile de educaţie şi oficialii guvernamentali ne întreabă adesea dacă oamenii fac curăţenie excesivă ca răspuns la pandemie. Răspunsul scurt este „da”. Realitatea este că noul coronavirus se răspândeşte, în principal, prin aer. În special, dacă spălaţi regulat mâinile, nu este nevoie să dezinfectaţi permanent suprafeţele”, se arată la începutul articolului.

Autorii fac o comparaţie între răspândirea virusului şi fumul de ţigară: „Dacă staţi lângă un fumător afară, este posibil să nu simţiţi mirosul, mai ales dacă nu staţi prea aproape. Dar dacă sunteţi în interior, l-aţi putea detecta cu siguranţă, chiar dacă sunteţi în cealaltă parte a camerei, în funcţie de cât de departe sunteţi şi de cât de bine aerisit sau filtrat este aerul. Cât de mult v-aţi putea proteja de acel fum, spălând blaturile, clanţele uşii şi toate celelalte suprafeţe din cameră? Nu prea mult. Problema este aerul comun, nu suprafeţele comune”.

Transmiterea bolilor de pe suprafeţe contaminate

Transmiterea unei boli prin intermediul unor suprafeţe contaminate cu virus este cu siguranţă posibilă. „Multe virusuri, cum ar fi rinovirusul şi norovirusul, sunt transmise prin suprafeţe contaminate. Dar nu este chiar cazul COVID-19 . Nu ştim exact cât de mult se transmite prin aceste suprafeţe, dar dovezile sugerează că acest tip de transmitere nu este comun”, arată experţii citaţi.

Pentru a explica de ce, aceştia arată care sunt etapele de transmitere a virusului: „În primul rând, virusul trebuie să ajungă pe o suprafaţă: fie o persoană bolnavă o atinge, fie o picătură respiratorie aterizează pe aceasta. „Odată ajuns pe suprafaţă, virusul începe să se descompună şi singurele studii care arată că noul coronavirus poate supravieţui pe o suprafaţă pentru o lungă perioadă de timp au folosit cantităţi nerealist de mari - ca şi când cineva scuipă o pată de salivă pe suprafaţa respectivă. Material genetic al coronavirusului a fost găsit pe tot felul de suprafeţe în spitale şi în aer, dar, interesant, a fost cultivat cu succes doar cel provenit din aer. Nu există studii despre care să ştim că au cultivat virusul de pe suprafeţe”, arată experţii.

Chiar dacă aţi apuca o clanţă imediat după ce o persoană infectată a strănutat pe acesta, ar exista o reducere semnificativă a cantităţii de virus transferate de la suprafaţă pe mâna dumneavoastră, se arată în articol. „Apoi, timpul este din nou prietenul nostru, dezactivând virusul, chiar şi în timp ce este pe mâinile noastre. Dar dacă ai atinge clanţa uşii contaminate şi apoi ţi-ai atinge imediat gura? Nu tot virusul de pe mână ar fi transferat în gură, iar acesta nu este nici măcar sfârşitul poveştii. Virusul care v-a intrat în gură ar trebui să găsească un receptor adecvat acolo sau să ajungă în căile respiratorii”, detaliază sursa citată.

„Curăţarea fiecărei suprafeţe după fiecare atingere, o sarcină imposibilă”

Acest întreg lanţ cauzal demonstrează, spun autorii, că transmiterea de pe suprafeţe a COVID-19 este minoră şi cu siguranţă nu poate provoca o pandemie. „Între timp, avem o mulţime de exemple de transmisie aeriană. Luaţi în considerare exemplul corului care a infectat aproape 90% dintre membrii distanţaţi social. Este greu să explicăm această răspândire cu ipoteza transmiterii de pe suprafeţele comune.

„Cel mai important este că putem preveni transmiterea COVID-19 de pe suprafeţe prin spălarea regulată a mâinilor sau prin utilizarea de dezinfectant pentru mâini. Curăţarea fiecărei suprafeţe după fiecare atingere este o sarcină imposibilă; abordarea mai uşoară şi mai eficientă este de a sparge lanţul de transmitere prin spălarea pe mâini”, se arată în articol.

Specialiştii susţin că organizaţiile cheltuiesc cantităţi masive de timp şi bani abordând o „problemă-fantomă”, spun specialiştii, care dau mai multe astfel de exemple: „O organizaţie cu care a lucrat unul dintre noi, care oferă îngrijire persoanelor fără adăpost, a cheltuit aproape 150.000 de dolari în plus pentru cheltuielile de curăţenie începând cu luna iulie. O mare firmă imobiliară cu care am vorbit a declarat că cheltuieşte 250.000 de dolari pe lună pentru aceste servicii suplimentare. În plus, utilizarea tuturor acestor produse de curăţare suplimentare eliberează substanţe chimice în aer care pot fi dăunătoare sănătăţii noastre”.

„Ar trebui să ne îndreptăm efortul spre curăţarea aerului comun”

Cei trei experţi consideră că „o mare parte din acest efort este teatru de igienă. În cazul în care curăţarea îmbunătăţită ar menţine oamenii în siguranţă, am fi cu toţii de acord cu aceasta. Dar nu este, potrivit unui studiu care compară diferite intervenţii făcute în diferite ţări pentru a opri transmiterea COVID-19. Aceste resurse de bani şi de timp ar fi mai bine cheltuite în altă parte”.

Specialiştii concluzionează că „ar trebui să continuăm să ne spălăm pe mâini şi să fim atenţi la igienă, dar timpul, energia şi banii pe care îi putem cheltui pentru reducerea riscului de transmitere sunt limitate”. ”Dacă marea majoritate a transmisiei are loc prin aer mai degrabă decât prin suprafeţe contaminate, iar transmisia aeriană este responsabilă de infectarea în masă la anumite evenimente, atunci ar trebui să ne îndreptăm efortul spre curăţarea aerului comun, nu a suprafeţelor comune”.

Vă recomandăm să mai citiţi: 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările