Raluca Ripan, prima femeie aleasă membru titular al Academiei Române

Raluca Ripan, prima femeie aleasă membru titular al Academiei Române

Raluca Ripan a avut o vastă activitate ştiinţifică, publicând 80 de lucrări şi obţinând mai multe brevete de invenţie. FOTO: Arhivă

Raluca Ripan, prima femeie aleasă membru titular al Academiei Române, a înfiinţat în Cluj-Napoca una dintre cele mai prestigioase instituţii de cercetare ale ţării - "Institutul de Chimie", care din 1994 îi poartă numele.

Ştiri pe aceeaşi temă

Raluca Ripan  s-a născut în 27 iun. 1894 la Iaşi, însă şi-a desăvârşit cariera la Cluj-Napoca, unde a înfiinţat unul dintre cele mai importante institute ale oraşului. După ce a devenit, în 1948, prima femeie aleasă membru titular al Academiei Române, cercetătoarea a înfiinţat, în 1951, Institutul de Chimie al Filialei din Cluj a Academiei Române, aflat acum în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Raluca Ripa a murit în 5 decembrie 1972 la Cluj-Napoca. 
 
Infiinţarea Institutului de Chimie din Cluj 
 
În istoricul Institutului de Chimie este prezentat pe larg momentul înfiinţării â: “În anul 1949, în cadrul Filialei din Cluj a Academiei Romane, a luat fiinţă un grup de cercetare in domeniul chimiei format din nouă persoane, cadre didactice ale Facultăţii de Chimie a Universităţii "V. Babeş" Cluj, grup care şi-a început activitatea in localurile Facultăţii. La scurt timp, in anul 1950, acest grup a constituit nucleul pe baza căruia a fost infiinţat " Institutul de Chimie " al Filialei din Cluj a Academiei Romane, institut inzestrat, din 1951, cu un local propriu, in care işi desfăşoară activitatea şi in prezent”. Academicianul Raluca Ripan a fost ctitorul şi primul director (1951-1970). Din 1994, institutul a preluat numele cercetătoarei care l-a înfiinţat. 
 
Brevete de invenţii şi lucrări
 
“Astfel, in domeniul combinaţiilor complexe, cu precădere cele din grupa polioxometalaţilor, au fost publicate incă sub conducerea Acad. Ripan peste 8o de lucrări, la care se adaugă alte cateva zeci elaborate de urmaşii şi elevii săi. Alături de dezvoltarea considerabilă a unor aspecte fundamentale, aceste lucrări au vizat şi o serie de aplicaţii ale combinaţiilor studiate in domenii cum sunt, de pildă, chimia analitică (noi reactivi), chimioterapia unor afecţiuni, catalizatori şi altele”, se mai arată în istoricul institutului. În anul 1967 “Oficiul de stat pentru invenţii” a acordat certificatul de autor academicienei Raluca Ripan şi chimiştilor Ignat Eger şi Nicolae Bojan, din Cluj, pentru invenţia “Procedeu de obţinere a uraniului din minereuri”. În 1968 în colaborare cu chimiştii Ioan Todoruţ şi Alexandru Botar, Ripan a brevetat invenţia “Metoda de separare a aurului de minereurile aurifere”, iar în 1970 alături de chimistul Gheorghe Pop din Cluj a primit certificat de inventator pentru invenţia “Preparat de aur lichid, strălucitor, pentru decorarea sticlei de menaj şi procedeu pentru obţinerea acestuia”.
 
L-a avut profesor pe Emil Racoviţă
 
Raluca Ripan s-a născut  şi a făcut studiile la Iaşi. Printre profesorii cu care Raluca Ripan a învăţat şi cu ajutorul cărora s-a format în cariera sa se numără: Petru Poni, Neculai Costăchescu, Anastasie Obregia – de la Universitatea din Iaşi, iar la Cluj - Adrian Ostrogovici, Gheorghe Spacu şi Emil Racoviţă. În 1920, s-a transferat ca şef de lucrări la Laboratorul de chimie anorganică al Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii din Cluj, pentru a-şi definitiva teza de doctorat. În anul 1922 a susţinut la Universitatea din Cluj teza de doctorat în chimie anorganică, devenind prima femeie din România doctor în ştiinţe chimice. Anul 1925 a găsit-o pe Raluca Ripan conferenţiar suplinitor la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Cluj, unde a ţinut un curs de chimie analitică. La 1 iulie 1930 a fost abilitată docentă în chimie, specialitatea chimie analitică, la Facultatea de Ştiinţe din Cluj, pe baza rezultatelor pozitive obţinute la examenele date în conformitate cu legea învăţământului superior de atunci.
 
Membru titular al Academiei Române
 
Raluca Ripan a fost aleasă în 1948 membru titular al Academiei Republicii Populare Române, motivarea acordării acestui înalt titlu ştiinţific fiind făcută de către academician Coriolan Drăgulescu, devenind astfel “prima femeie academician din ţara noastră”. În această calitate, Raluca Ripan s-a preocupat de a crea condiţiile unei munci ştiinţifice de mari proporţii, de a organiza şi îndruma cercetarea ştiinţifică. Cercetătoare le recomanda tinerilor studenţii să se gândească că profesiunea pe care şi-au ales-o “cere ca omul să-i dedice toată viaţa … şi chiar de-ar avea două vieţi nu ar ajunge … deoarece ştiinţa cere o mare pasiune”.
 
Citeşte şi 
 

 

citeste totul despre: