Piramidele maya din junglă: o reţea de aşezări ale unei civilizaţii dezvoltate a fost descoperită în Guatemala

Piramidele maya din junglă: o reţea de aşezări ale unei civilizaţii dezvoltate a fost descoperită în Guatemala

Tehnologia laser cunoscută sub numele de LiDAR elimină în mod digital straturile de vegetaţie pentru a descoperi ruinele antice ascunse, arătând că oraşele Maya, cum ar fi Tikal, erau mult mai mari decât o arăta cercetarea pe sol. FOTO: Uncovered history.com.

O reţea vastă de oraşe antice a fost descoperită în jungla din Guatemala folosind o tehnologie revoluţionară. Piramidele, drumurile, canalele, digurile şi fortificaţiile relevă o civilizaţie precolumbiană similară cu cele din Grecia şi China antică.

Ştiri pe aceeaşi temă

Reţeua de aşezări din jungla guatemaleză a fost una dintre cele mai importante descoperiri arheologice ale anului 2018.  Folosind o tehnologie revoluţionară cunoscută sub numele de LiDAR (prescurtarea de la „Light Detection And Ranging” – „detecţia şi răsfrângerea luminii”), cercetătorii au eliminat digital copacii din imaginile aeriene ale peisajului acum nepopulat, dezvăluind ruinele unei civilizaţii pre-columbiene care era mult mai complexă şi interconectată decât credea majoritatea specialiştilor în cultura Maya, relatează National Geographic. 
 
„Imaginile LiDAR clarifică faptul că întreaga regiune a fost un sistem de aşezări a cărui dimensiune şi densitate a populaţiei a fost subestimată”, a declarat Thomas Garrison, arheolog al Colegiului Ithaca şi explorator National Geographic, specializat în utilizarea tehnologiei digitale pentru cercetarea arheologică.
 
 
Garrison face parte dintr-un consorţiu de cercetători care participă la proiect, care a fost condus de Fundaţia PACUNAM, o organizaţie nonprofit din Guatemala care promovează cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea durabilă şi conservarea patrimoniului cultural.

În cadrul proiectului au fost scanaţi mai mult de 2.100 de kilometri pătraţi din Rezervaţia Biosferei Maya din regiunea Petén din Guatemala. A rezultat astfel cel mai mare set de date LiDAR obţinut vreodată pentru cercetarea arheologică.

Rezultatele sugerează că în America Centrală a trăit o civilizaţie avansată care a fost, în punctul culminant al dezvoltării sale cu aproximativ 1200 de ani în urmă, comparabilă mai degrabă cu culturi sofisticate precum cele din Grecia antică sau China antică, decât cu oraşele împrăştiate şi slab populate din zonă despre care se ştia.

În plus faţă de sutele de structuri necunoscute anterior, imaginile LiDAR prezintă drumuri care leagă centrele urbane şi carierele. De asemenea, apar sistemele complexe de irigaţii şi lucrări de terasare care au susţinut o agricultură intensivă capabilă să alimenteze mase mari de lucrători care au remodelat dramatic peisajul.


„O civilizaţie care a reuşit să mute munţii”
 

Mayaşii vechi nu au folosit niciodată roata sau animale de povară, totuşi „aceasta era o civilizaţie care a reuşit să mute munţii la propriu ", a declarat Marcello Canuto, arheologul Universităţii Tulane şi explorator National Geographic Explorer care a participat la proiect.

„Am avut această conştiinţă occidentală că civilizaţiile complexe nu pot înflori la tropice, că tropicelele sunt acolo unde civilizaţiile merg să moară", a spus Canuto, care efectuează cercetări arheologice la un sit din Guatemala cunoscut sub numele de La Corona. „Dar, cu noile dovezi bazate pe LiDAR din America Centrală şi Angkor Wat din Cambodgia, acum trebuie să luăm în considerare că e posibil să se fi format societăţi complexe la tropice şi că s-ar fi mutat din zonă".
 
/
 

Descoperiri surprinzătoare  

 
"LiDAR revoluţionează arheologia aşa cum Telescopul spaţial Hubble a revoluţionat astronomia", a declarat Francisco Estrada-Belli, arheologul Universităţii Tulane şi explorator National Geographic. „Vom avea nevoie de 100 de ani pentru a trece prin toate datele şi pentru a înţelege cu adevărat ceea ce vedem.”
 
Deja, însă, cercetarea a produs informaţii surprinzătoare asupra modelelor de locuire, a conectivităţii interurbane şi militarizării în zonele mai joase ale civilizaţiei Maya. La vârful perioadei clasice Maya (aproximativ în perioada anilor 250-900), civilizaţia acoperise o zonă de aproximativ două ori mai mare decât cea a Angliei medievale, dar era mult mai dens populată.

„Cei mai mulţi cercetători au crezut în estimările unei populaţiei de aproximativ 5 milioane", a spus Estrada-Belli, care conduce un proiect arheologic multidisciplinar la Holmul, Guatemala. „Cu aceste date noi nu mai este nerezonabil să ne gândim că existau 10-15 milioane de oameni acolo - inclusiv mulţi care trăiau în zona de mlaştini, mlaştini pe care mulţi dintre noi le-au considerat de nelocuit".

Practic, toate oraşele mayaşe au fost conectate prin drumuri suficient de largi pentru a sugera că au fost puternic traficate şi utilizate pentru comerţ şi alte forme de interacţiune regională. Aceste drumuri pietruite au fost ridicate pentru a permite trecerea uşoară chiar şi în timpul sezoanelor ploioase. Într-o parte a lumii în care există de obicei precipitaţii prea mult sau prea puţin, fluxul de apă a fost meticulos planificat şi controlat prin canale, diguri şi rezervoare.
 

Războiul a durat mulţi ani 

 
Printre cele mai surprinzătoare descoperiri a fost prezenţa peste tot a zidurilor defensive, a fortificaţiilor şi  a teraselor. „Războiul nu s-a întâmplat numai spre sfârşitul civilizaţiei. A fost pe scară largă şi sistematică, şi a durat mulţi ani ", a spus Garrison.

Studiul a arătat, de asemenea, mii de gropi săpate de cei care trăiesc acum în zonă. „Multe dintre aceste site-uri noi sunt doar noi pentru noi; acestea nu sunt noi pentru băştinaşi", a declarat Marianne Hernandez, presedintele Fundatiei PACUNAM. 
 

Degradarea mediului


Degradarea mediului reprezintă o altă preocupare. Guatemala pierde anual peste 10% din pădurile sale, iar pierderea habitatului s-a accelerat de-a lungul graniţei cu Mexicul, vegetaţia era arsă, terenul fiind folosit pentru agricultură şi pentru aşezări umane.

„Identificând aceste site-uri şi încercând să înţelegem cine erau aceşti oameni vechi, sperăm ca lumea să conştientizeze necesitatea protejării acestor locuri", a spus Hernandez.

Cercetarea este prima fază a iniţiativei PACUNAM LiDAR, un proiect de trei ani care va cartografia în cele din urmă mai mult de 14.000 de kilometri pătraţi din zonele joase ale Guatemalei, care face parte dintr-un sistem de locuire pre-columbian care se extinde spre Golful Mexic.
 
Citeşte şi
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: