Modelul suedez de luptă cu COVID-19, descris de un medic cu origini române, strănepoata lui Onisifor Ghibu. „Aici vorbesc experţii şi tac politicienii“

Modelul
suedez de luptă cu COVID-19, descris de un medic cu origini române, strănepoata lui Onisifor Ghibu. „Aici vorbesc experţii şi tac politicienii“

Laura Ghibu-Ventimiglia trăieşte de 30 de ani în Suedia. FOTO: Arhivă personală

Doctorul Laura Ghibu-Ventimiglia se află în Suedia din 1990, iar în ultimul timp ţine un curs prin care îi învaţă pe medicii suedezi cum să prevină infecţiile nosocomiale din spitale.

Ştiri pe aceeaşi temă

Laura Ghibu-Ventimiglia trăieşte în Suedia din 1990, dar păstrează relaţiile cu cei din România şi este la curent şi cu „planul de luptă” urmat de autorităţile sanitare române în faţa pandemiei. Medicul cu origini române se implică în lupta cu coronavirusul în patria adoptivă, astfel că poate compara foarte bine cele două sisteme, suedez şi român, fiecare cu avantaje şi dezavantaje.
 
Aşa cum se ştie, recent Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lăudat Suedia şi a prezentat-o drept un „model” în lupta împotriva noului coronavirus, în pofida faptului că nu a impus restricii dure în vederea opririi răspândirii COVID-19. Între timp, alte ţări care au impus iniţial măsuri dure au trecut la o relaxare graduală şi încearcă să se inspire din exemplul nordicilor. 
   

Măsurile luate de Suedia împotriva pandemiei Covid-19

 
În ce priveşte diferenţele de abordare dintre România şi Suedia, acestea ţin de modul în care cele două ţări au ales să abordeze aceeaşi problemă. 
 
„Înţeleg că pare ciudat că într-o lume care se închide, unde ţările şi-au sigilat graniţele şi cetăţenii sunt obligaţi să se autoizoleze în casele lor, Suedia pare ciudată. Unii spun că politica suedeză e sinucigaşă, alţii admiră faptul că există un loc pe pământ în care unii sunt atât de încrezători în ştiinţă încât aleg să-şi bazeze deciziile pe fapte demonstrate ştiinţific şi nu pe zvonuri sau pe calcule electorale”, spune Laura Ghibu. 
 
Medicul a explicat şi ce fel de restricţii au fost luate în această ţară. În Suedia, spune ea, restricţiile adoptate s-au bazat pe evidenţă stiintiifica şi au fost adecvate realităţii din ţară şi mentalităţii suedezilor. Printre mărusile luate au fost cele care au vizat traficul internaţional. Astfel, persoanele care  au intrat în ţară dinspre China (în ianuarie) şi Italia ( în februarie) au fost invitate să rămână în autoizolare timp de 14 zile. Suedia a reacţionat la anunţul OMS din 11 martie, când a fost declarată pandemia, recomandând cetăţenilor să se autoizoleze la domiciliu,în cazul în care prezentau cel mai mic simptom de afecţiuni respiratorii.
Strategia Agenţiei pentru Sănătate Publică a fost să izoleze persoanele cu mare risc de a dezvolta complicaţii şi de a responsabiliza cetăţenii în răspândirea lentă a virusuliu în comunitate. În acelaşi timp s-a lucrat intens pentru a dezvolta sistemul sanitar. Locurile în terapie inensivă s-au înmulţit cu 150% şi a fost angajat personal sanitar suplimentar. Toate restricţiile de mai sus s-au luat de comun acord, după discuţii între Agenţia pentru Sănătate Publică, Serviciul Social, Agenţia pentru Situaţii de Urgenţă şi guvern. Au fost comunicate de către directorul Agenţiei pentru Santate Publică şi întărite de premier şi de rege.
Laura Ghibu-Ventimiglia
medic
„În 16 martie s-a recomandat tuturor persoanelor mai în vârstă de 70 de ani, să limiteze contactele şi să facă plimbări în aer liber, menţinând distanţarea socială. În 18 martie s-a decis închiderea liceelor şi a universităţilor, ţinând cont că elevii mai mari erau obişnuiţi cu predarea online, iarrămânerea lor acasă ar fi decongestionat traficul şi mijloacele de transport în comun. În 19 martie s-a recomandat să nu se mai călătorească în lungul şi latul ţării, s-au dat recomandări privind igiena personală şi despre menţinerea distanţei sociale.
 
S-a limitat numărul de persoane care se puteau întâlni la 500 şi s-a anulat examenul naţional de intrare la facultate şi alte examene cu mulţi participanţi. În 24 martie s-a interzis serviciul la bar, iar restaurantele au avut voie să servească doar clienţii la mese, menţinând distanţă socială. Cinematografele sunt închise, dar mall-urile au rămas în continuare deschise. În 29 martie, s-a limitat şi mai mult numărul de persoane care se pot întâlni la 50 de persoane şi s-au închis căminele de bătrâni pentru vizitele familiarilor”, arată medicul.
 

Experţii au cuvântul

    
Dacă în România politicienii dau tonul şi continuă şi apar zilnic la toate programele de ştiri, în Suedia lucrurile stau cu totul altfel. Toate partidele politice au ajuns la un acord de colaborare în timpul crizei pandemiei, iar în acest moment există un armistiţiu politic. În Suedia, politicienii au făcut un pas înapoi şi i-au lăsat pe specialişti să gestioneze problema.
 
„Suedia e ţara în care vorbesc experţii, iar politicienii tac. Guvernul intervine, cu ajutorul parlamentului doar în politicile economice, în acest moment. Gestiunea crizei e responsabilitatea agenţiilor guvernamentale enumerate mai sus care informează guvernul. Guvernul adoptă apoi măsurile care să facă posibilă implementarea recomandărilor agenţiilor. Premierul se adresează rar naţiunii - de 4 ori până acum- şi când o face, subliniază gravitatea situaţiei şi dă un mesaj de solidaritate şi coeziune. Se adresează poporului simplu şi clar. Reiterează recomadările agenţiilor şi faptul că suntem toţi parte din întregul care combate efectele acestei pandemi. Mesajul e totdeauna calm, dar foarte ferm. Regele s-a adresat naţiunii o sigură dată recomandând să fie ascultate autorităţile”, a explicat ea. 
 
În timp ce politicienii suedezi, indiferent de culoarea politică, au făcut un pas în spate, experţii sunt foarte atenţi şi au grijă ca informaţiile să ajungă în toate mediile. Potrivit spuselor Laurei Ghiubu, televiziunea publică, de stat, transmite în fiecare dimineaţă un program în care experţi răspund întrebărilor telespectatorilor. Ştirile despre pandemie deschid jurnalul care se transmite o dată pe zi, la ora 21.00. Mai sunt  11 scurte rapoarte de 5 minute transmise în timpul zilei. Lipsesc în schimb discuţiile interminabile pe tema pandemiei, la orice oră din zi, cu care televiziunile din România şi-au obişnuit telespectatorii.
 
„Nu există televiziuni de ştiri ca în România cu talk show şi ştiri non stop. Alte canale intercalează ştirile cu programe de divertisment şi filme. Suedezii nu au acelaşi apetit pentru ştiri ca românii. Probabil pentru că de obicei, nu se întâmplă lucruri aşa de scandaloase aici. Faşele de populaţie activă se uită foarte rar la TV. Informaţiile se iau din online - ziare sau tv online”, mai spune expertul.  
 

Cetăţeanul nostru, partenerul nostru

 
Abordarea echilibrată şi lipsa unor constrângeri absurde, precum şi respectul arătat cetăţeanului de rând a făcut ca populaţia să respecte măsurile. Mai mult, atunci când au existat critici, acestea au fost discutate cu calm, iar experţii au explicat motivele care au stat la baza tuturor deciziilor luate.
Suedezii au fost foarte atenţi la motivele pentru care au fost aplicate restricţiile de mai sus în Suedia, au pus nenumărate întrebări în conferinţele de presă care se ţin zilnic la ora 14.00 şi au considerat că măsurile restrictive impuse în Suedia că fiind corecte. Au existat şi voci care au criticat măsurile considerându-le ca fiind prea permisive. S-a asumat oficial critica, la nivel de agenţie şi s-a explicat din nou motivul, bazat pe dovezi ştiinţifice, pentru care s-a ales strategia implementată. S-a repetat că, în momentul în care ar există dovezi ştiinţifice cum că ar fi nevoie de alte restricţii sau metode de prevenţie a răspândirii infecţiei, aceste se vor considera, iar restricţiile se vor schimba, înăspri sau relaxa.
Laura Ghibu-Ventimiglia 
medic
Apreciat de unii, criticat de alţii, modelul suedez i-a inspirat inclusiv pe vecini. La începutul pandemiei, Norvegia, Danemarca şi Finlanda au adoptat strategii de lockdown asemătoare celor adoptate în România, împotriva recomandărilor agenţiilor pentru sănătate publică din respectivele ţări.
 
„Deciziile s-au luat la nivel politic, catalizate de lupta dintre putere şi opoziţie, în aceste state. După circa o lună, s-au făcut teste pentru a observa răspândirea comunitară şi s-a descoperit că era foarte mică, la nivel de câteva procente. Ameninţarea unul nou val de infecţii în momentul în care s-ar fi relaxat restricţiile, care să se suprapună pe sezonul rece şi experienţa Suediei, au determinat ţările vecine să-şi redeschidă treptat societăţiile”, susţine Laura Ghibu.
 
Până luni, 11 mai, în Suedia, ţară cu o populaţie de 10,23 milioane de locuitori, erau înregistrate 26.322 de Covid-19 şi 3.225 de decese. Spre comparaţie, în Belgia (11,46 milioane de locuitori), ţară care a luat măsuri restrictive cu mult mai dure decât Suedia, numărul de cazuri este dublu, iar cel al morţilor aproape triplu (53.449 de cazuri, respectiv 8.707 decese). De altfel, rata de contagiune cu noul coronavirus este sub 1 (0,85) în Suedia, un semn că epidemia este ţinută sub control, în ciuda abordării mai relaxate a guvernului comparativ cu vecinii săi europeni.
Unii lideri, ca de exemplu Donald Trump, afirmă că Suedia suferă foarte, foarte rău, iar alţii, ca de exemplu fostul premier al Danemarcei, Helle Thorning-Schmidt, spun că Danemarca ar fi trebuit să facă exact ca Suedia, adică să aibă încredere în cetăţenii săi. Cine are dreptate? Încă nu ştie nimeni, cel puţin în acest moment, dar ceea ce pot eu să explic este ce a făcut Suedia până acum, de ce şi care sunt rezultatele. Suedia este o rara avis, dar nu datorită măsurilor luate, ci datorită măsurilor care nu s-au luat. Suedia nu a făcut ca vecinii săi, nu a închis graniţele şi nu a oprit traficul aerian, nu a fost declarată starea de urgenţă, iar cetăţenii nu sunt obligaţi să stea acasă. Suedia nu a închis şcolile, în afară de licee şi universităţi.
Laura Ghibu-Ventimiglia 
medic
 

Este nepoata lui Onisifor Ghibu

 

Laura Ghibu-Ventimiglia trăieşte în Suedia şi este medic chirurg. Este strănepoata lui Onisifor Ghibu, cunoscutul profesor român de pedagogie, membru corespondent al Academiei Române şi politician, luptător pentru drepturile şi unitatea poporului român, unul dintre participanţii importanţi la realizarea Marii Uniri de la 1918. Medicul Laura Ghibu s-a stabilit în Suedia din 1990 şi ţine un curs prin care îi învaţă pe medicii suedezi cum să se ferească de bolile infecţioase, dar şi unul strict legat de mijloacele de prevenţie faţă de Covid-19. Familia sa a plecat în Suedia în 1988, cu un an înainte de Revoluţie. Tatăl ei a fost practic nevoit să fugă din ţară, fiind disident, iar comuniştii intenţionau să-l aresteze. 

„După ce tata a plecat, au plecat şi mama şi sora mea, iar eu am rămas acasă, în România, pentru că mai aveam un an de liceu. A fost foarte dificil pentru mine, lumea deja nu mai prea vorbea cu noi, se temeau toţi din cauza securiştilor. În 1990 am plecat şi eu în Suedia, iar dacă încă mai sunt prezentată ca medic român stabilit în Suedia, adevărul este că eu sunt un medic suedez de etnie română. România pentru mine este cea dinainte de 1990. Eu am trăit doar în România comunistă şi atunci copil fiind. Am învăţat în Suedia, am devenit adult în Suedia, m-am obişnuit cu modul de viaţă suedez şi înţeleg ceea ce se întâmplă în ţară mea adoptivă cam în acelaşi fel cum o înţeleg coleg”, a rememorat Laura Ghibu.

Citeşte şi

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările