Ionel Fărcaş, primar sub şapte şefi de stat

Edilul Apahidei, Ionel Fărcaş, este cel mai longeviv primar din Cluj, primul mandat fiind câştigat în 1957.

Anticamera primarului, unde aşteaptă câţiva cetăţeni matinali, duce la o sală încăpătoare, cu tricolor încreţit pe perete şi diplome înrămate alături. De după biroul lung, din lemn de mahon, Ionel Fărcaş îşi ocupă scaunul de edil, impunător ca un şef care conduce de 40 de ani. Are o faţă de o seriozitate englezească, cu un zâmbet neaoş românesc, gesturi largi şi discurs clar, pătrunzător. Meseria lui: primar. A fost, pe rând, sub şapte preşedinţi de stat: Gheorghe Maurer, Chivu Stoica, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceauşescu, Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu.

A apucat telefonul cu manivelă, ce-ţi făcea legătura „după ce-ţi picau toate plombele din gură“, primăria fără fax şi imprimantă şi rapoartele umflate către Activul Judeţean de Partid. A fost membru de partid, a jucat după cum au cântat comuniştii, dar Legea Lustraţiei nu l-a judecat. Apahidenii l-au reales primar, la şase ani de la Revoluţie şi bine au făcut, spun ei. De la primul mandat, început în 1957, urmat de o pauză de aproape 16 ani, Ioan Fărcaş a fost reales, în 1996, primarul comunei Apahida.

Comunismul
Administrarea unei localităţi înainte de Revoluţie semăna mult cu vremurile capitaliste. Şi atunci, dar şi acum, problemele unui primar porneau întotdeauna de la contradicţiile cu şefii de la putere sau cu partidul care îl susţine. „Pe atunci, orice investiţie pe care o începeai, trebuia să o termini în trei ani. Ca şi acum, Apahida era un fel de zonă metropolitană a Clujului. Am reuşit să introduc apa şi canalizarea, gazul şi să extind cu un etaj şcoala din comună. Când am fost înlăturat de la primărie, după 25 de ani de realizări, m-am simţit stingherit”, povesteşte acesta.

Reales după 16 ani

În perioada în care nu a fost primar, Ionel Fărcaş a fost şef de sector la Salprest. În 1996, la propunerea unor membri din Uniunea Social-Democrată, a canditat din nou. Farcaş a câştigat al doilea mandat de după Revoluţie ca şi candidat independent, după care a trecut în rândul liberalilor. „De când mă ştiu am fost mai liberal din fire”, spune edilul.

Indiferent de culoarea politică, Ionel Fărcaş a încercat să fie de partea cetăţenilor. Are în fiecare localitate din comună câte un birou, pe care îl vizitează o dată pe săptămână. „Eu nu am niciodată un program fix. Mă opresc cu ei pe drum când au o problemă, mă mai duc şi pe la ei pe acasă, le mai trimit felicitări de Sărbători. Oamenii văd o legătură între mine şi ei. Dacă te vei închide într-un birou, nu e bine. Nu este nicio reţetă prin care îi determini pe oameni să te realeagă. Cred că despre asta este vorba”, spune acesta.

Intrebări şi răspunsuri

De ce credeţi ca v-au reales apahidenii ca şi primar după Revoluţie?
„Am îmbătrânit o dată cu comunitatea. Da, eram un fost comunist, dar Legea Lustraţiei o face, după mine, alegătorul. Şi se pare că nu m-a judecat, întrucăt oamenii m-au preferat tot pe mine, în detrimentul celorlalţi 10-11 contracandidaţi”.

Credeţi că este benefic ca Apahida sa fie introdusă în zona metropolitană a Clujului?
Da, atâta timp cat investiţiile se vor concentra şi asupra comunei, nu asupra municipiului Cluj-Napoca. Ori după cum stau lucrurile acum, beneficii va avea, în mare parte, oraşul.

Ce-i place
Fotbalul, ţine cu echipa CFR Cluj si pescuitul. „Eu locuiesc la Câmpeneşti, o zonă cu 130 de hectare de lacuri. Îmi face plăcere sa dau la undiţă”, spune acesta.

Ce nu-i place
Sa facă compromisuri, deşi a făcut câteva, în cariera de primar. Compromisul meu este acela că, oricât ai ieşi de independent şi validat, ai nevoie de sprijinul consiliului. Sigurul lucru care nu-mi place este acela că partidul se amestecă în adminstraţie şi te dirijează, te condiţionează”.