Motivul ruşinos pentru care Olimpiada Internaţională de Matematică nu s-a putut organiza la Bucureşti

Motivul ruşinos pentru care Olimpiada Internaţională de Matematică nu s-a putut organiza la Bucureşti

Valentin Cuibus, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj. FOTO: IMO 2018

Clujul găzduieşte cel mai important eveniment legat de educaţie care se desfăşoară în România cu ocazia Centenarului – Olimpiada Internaţională de Matematică. Pentru a afla ce înseamnă organizarea celei mai dificile olimpiade din lume la care participă 615 tineri matematicieni de top din 110 ţări, printre care şi fiul preşedintelui Siriei, „Adevărul” a vorbit cu Valentin Cuibus, şeful Inspectoratului Şcolar Cluj.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pentru cele 12 zile în care la Cluj are loc Olimpiada Internaţională de Matematică se vor cheltui circa 1 milion de euro. Pentru cazarea celor circa 1.200 de invitaţi oficiali din 110 ţări – 615 concurenţi plus însoţitorii  – au fost închiriate cele mai mari 8 hoteluri din Cluj. 400 de voluntari se vor ocupa ca în cele aproape 2 săptămâni de Olimpiadă concurenţilor să nu le lipsească nimic. Organizarea evenimentului a început în urmă cu 12 luni.
 
Acestea sunt câteva cifre relevante pentru ceea ce înseamnă Olimpiada Internaţională de Matematică 2018. Pentru a afla ce se află în spatele acestor cifre, „Adevărul” a vorbit cu Valentin Ciubus, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, instituţie care alături de Ministerul Educaţiei a organizat Olimpiada.  
 

OLIMPIADĂ DE 1 MILION DE EURO 

 
Care a fost cea mai mare provocare în organizarea Olimpiadei Internaţionale de Matematică 2018?
 
Au fost pe etape, în primul moment, adică prin iulie anul trecut, provocările au fost logistice: găsirea unor soluţii pentru cazare, festivitatea de deschidere, festivitatea de închidere, problemele tehnice privind organizarea. În acel moment provocarea erau resursele materiale. 
 
Cât a fost bugetul şi care au fost sursele de finanţare?
 
Am trecut peste partea de resurse materiale destul de uşor,  pentru că au venit foarte multe firme care au dorit să se implice, cu numeroase şi surprize neplăcute de firme foarte mari care au dorit iniţial să se implice şi apoi s-au retras.
Au fost foarte mulţi oameni foarte deschişi şi trebuie să recunosc că din acest punct de vedere nu avem probleme, bugetul pe care l-am estimat este asigurat – 1 milion de euro – cu menţiunea că o bună parte din sumă – circa 50% - a fost asigurată de Ministerul Educaţiei, care este principalul organizator al evenimentului. 
Apoi au fost  multe lucruri pe care nu le cunoşteam – am vrut să contractăm o firmă de organizare de evenimente care să organizeze totul, apoi ne-am dat seama că am pierde foarte mulţi bani, costurile ar creşte foarte tare. 
 
Sala Polivalentă din Cluj a devenit cea mai mare sală de examene din ţară. FOTO: IMO 2018

 

BUGETUL AR FI CRESCUT CU SUTE DE MII DE EURO DACĂ APELAM LA O FIRMĂ DE ORGANIZARE DE EVENIMENTE

 
Cu cât ar fi crescut costurile dacă apelaţi la o firmă de organizare de evenimente?
 
Cu mult, cu sute de mii de euro în plus. Asta am văzut-o din primul moment când una dintre firmele mari de evenimente a venit şi ne-a spus: <<domnule, v-am găsit o ofertă extraordinară de cazare - 50 de euro de persoană la Grand Hotel Italia (cel mai mare hotel de 5 stele din Cluj-nr). Întâmplarea face că noi am negociat un preţ mult mai bun. Atunci ne-am dat seama că pierderile ar fi foarte mari. Ca să concluzionez, cred că cea mai mare provocare a fost să organizăm Olimpiada în paralel cu celelalte evenimente obligatorii: examenele de Bacalaureat, Evaluare, Titularizare, Definitivat, adică să împarţi echipa în două, pentru că nu a apărut niciun om în plus, ca să putem gestiona toate problemele organizatorice. Mulţumim celor aproximativ 400 de voluntari care s-au ocupat, 130 de elevi de clasa a XI-a, care vor fi ghizii ţărilor participante şi ceilalţi, marea majoritate profesori de matematică şi de engleză dar nu numai pentru că mai multe echipe de voluntari: una la ceremonia de deschidere, la închidere, alta la concurs, alta la excursia de la Alba Iulia, alta la excursia de la Salina Turda, o alta la conferinţa care va fi ţinută de domnul  Manolescu. Deci fiecare organizare înseamnă echipe de oameni care trebuie să se implice. 

O altă provocare a fost să gestionez problemele apărute în legătură cu multe dintre echipele ţărilor participante. La acestea, la fel ca în România, nu se respectă termenele. 

Sunt multe lucruri care trebuie rezolvate dar cu o echipă foarte foarte bună şi foarte deschisă la modificări dintr-o clipă în alte, lucrurile au decurs bine, nu uşor, dar bine.  
Ministerul Educaţiei şi Inspectoratul s-au ocupat de tot ce este parte organizatorică cu excepţia părţii de pregătire a problemelor de concurs, a părţii ştiinţifice de desfăşurare a concursului, care bine-înţeles a aparţinut din primul moment şi va aparţine în continuare Societăţii Române de Matematică.  
 
 
 

„E PRIMA DATĂ DE CÂND A ÎNCEPUT CONFLICTUL DIN SIRIA CÂND CINEVA DIN FAMILIA LOR A VENIT ÎN EUROPA” 

 
Apropo de experienţa celorlalte Olimpiade. Sunt sigur că au fost şi în alte ediţii situaţii mai delicate din punctul de vedere al securităţii concurenţilor şi mă refer aici la prezenţa fiului preşedintelui Siriei. Ce e important pentru organizatori în astfel de situaţii? 
Haideţi să recunoaştem lucrurile aşa cum sunt, genul acesta de situaţii care s-au întâmplat şi în Brazilia, pentru că copilul preşedintelui a fost şi în Brazilia, nu sunt gestionate de noi. Sunt gestionate de alţii care ştiu ce au de făcut. Sunt nişte reglementări internaţionale sunt nişte situaţii care se gestionează ţinând cont de nişte reguli şi aici implicare noastră este minoră. Timpul necesar pentru a gestiona aceste lucruri este mult mai mare decât vă puteţi închipui şi de cât ne-am putut noi închipui. De circa o lună şi jumătate de zile s-au început pregătirile în acest sens.   
Ce pot să vă spun este că el va fi tratat la fel ca şi orice copil din orice delegaţie, se va deplasa cu mijloace de transport obişnuite, că se vor lua nişte măsuri de către instituţiile abilitate româneşti şi străine, e normal să fie aşa. E prima dată de când a început conflictul din Siria când cineva din familia lor a venit în Europa. 
 
Patru dintre cei şase reprezentanţi ai României la Olimpiadă sunt de la Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti. Ce face bine acest liceu, ce putem învăţa de la aceasta?
 
Aici trebuie să facem o precizare: mulţi dintre copiii care participă la olimpiade sunt de la acest liceu privat din Bucureşti de-a lungul ultimilor ani. Asta nu înseamnă că sunt din Bucureşti. Liceul respectiv are un sistem de selectare a copiilor cu rezultate cele mai bune oferă la care le oferă bursă indiferent de unde din ţară sunt. E normal ca selecţionând de mici copiii cei mai buni din ţară ai o bază de selecţie de un nivel mult mai ridicat. 
 
Se poate replica acest sistem în alt oraş din ţară?
 
E greu, e vorba de o investiţie foarte mare, e un alt sistem de lucru. E un liceul privat care plăteşte burse şi oferă cazare, pregătire şi tot ceea ce le este necesar copiilor. Este vorba despre sume foarte mari de bani.
 
Sala Polivalentă din Cluj a devenit cea mai mare sală de examene din ţară. FOTO: IMO 2018

DE CE SUNT ASIATICII ATÂT DE TEMUŢI

 
Cum funcţionează centrele de excelenţă din Cluj? 
 
Există centre de excelenţă nu numai pe matematică, ci pe mai multe specialităţi, şi rezultatele sunt notabile. Discuţia acolo se poartă de felul următor: şi noi am avut copii în lotul lărgit al României, dar în momentul în care se pune problema selecţiei între cei 6 lucrurile devin mult mai dificile. E o chestiune pe care o fac toate ţările: dacă vă uitaţi un pic la loturile echipelor veţi vedea că ţări precum SUA, Canada şi altele au asiatici în lot. Se foloseşte acelaşi sistem ca la tenis de masă sau la sport: se aduc inteligenţele din diferite ţări şi se pregătesc suplimentar?
 
De ce sunt echipele din Asia atât de temute?
 
Sunt foarte bine pregătiţi. Eu dau ca exemplu Coreea de Sud, pentru că am fost acolo şi am văzut. Coreea de Sud investeşte 12% din PIB-ul lor, nu din al nostru, pentru învăţământ. În momentul în care a stabilit drept prioritate educaţia şi s-a investit conform posibilităţilor materiale pe care ei le au, pentru că totuşi Coreea de Sud are nişte companii uriaşe cunoscute în toată lumea, rezultatele se vor vedea. Dar nu imediat, peste 20 de ani se vor vedea. Ei fac asta de foarte mult timp. Sunt aduşi profesori din străinătate, este dezvoltată infrastructura, plătesc profesorii foarte bine, au un sistem foarte bine pus la punct: practic la ei şcoala începe dimineaţa şi se termină seara, mănâncă la şcoală, are activităţi extraşcolare la şcoală, deci practic copilul îşi petrece aproape tot timpul la şcoală sub supravegherea unor oameni specializaţi. 
 
Credeţi că ţine şi de o anumită cultură?
 
Ţine cu siguranţă şi de cultură. În Europa un astfel de sistem s-ar putea să nu meargă. În Europa nu face nimeni chestia asta. De altfel, se vede că anul trecut a apărut pe locul III în lume Vietnamul, care nu e o ţară cu o investiţie extraordinară. E adevărat că în ultimul timp investesc mult, dar nu se poate compara. 
Care sunt ţările „abonate” la primele locuri la Olimpiadele Internaţionale de Matematică?
Statele Unite, Coreea de Sud, Japonia. Secretul constă şi în mentalitate, şi în cultură, şi în investiţii. Sunt mai multe. Toate puse cap la cap duc la rezultate. 
 
 
 

BUCUREŞTIUL A REFUZAT SĂ ORGANIZEZE OLIMPIADA

 
Preşedintele Societăţii Române de Matematică, Radu Gologan, spunea că din cei 6 olimpici la matematică, 4 vor pleca la studii în străinătate. Cum face să ţinem cei mai buni elevi români în ţară?
 
Noi avem în acest moment 30.000 de studenţi în Anglia. Acolo nu mai discuţi numai de vârfuri, iar noi ne tot plângem că sistemul românesc nu funcţionează. Nu e adevărat. Sistemul românesc funcţionează mult mai bine de cât se investeşte în el şi asta datorită oamenilor. Pentru că avem o resursă umană mult mai bună decât felul în care o plăteşti toate creşterile care au reglat un pic lucrurile, dar un pic. Clujul este un centru, rezultatele obţinute aici sunt bune, pentru că nu e nimic întâmplător. Faptul că la Bac şi la Evaluarea Naţională ai obţinut rezultate foarte bune în fiecare an, faptul că profesorii la rândul lor au obţinut rezultate bune la titularizare, toate acestea se leagă. În spatele rezultatelor acestea este foarte multă muncă, care nu se vede şi de multe ori nu se apreciază, ca să fim corecţi. 
 
Care credeţi că este motivul principal pentru care a fost ales Clujul?
 
Aici pot fi subiectiv. Iniţial nu a fost ale Clujul. În urmă cu 5 ani, când România a primit acordul bordului de la Londra a fost ales Bucureştiul. În 2016, Bucureştiul a trimis Ministerului o adresă prin care spunea că nu are capacitatea logistică şi organizatorică pentru aşa ceva. Moment în care s-a căutat o altă soluţie şi au fost în discuţie Alba Iulia, Clujul şi Iaşiul parcă. S-au făcut evaluări, Alba Iulia îşi dorea foarte tare, Primăria din Alba îşi dorea foarte tare, dar board-ul a zis: <<pas>> pentru că sunt nişte condiţii care se pun: în primul rând nu aveau sală de concurs. Toi cei 615 copii trebuie să fie într-o singură sală, apoi hotelurile, pentru că discutăm despre 1.200, 1.300 de oameni pe care trebuie să-i cazezi în condiţii de 3-4-5 stele. Aici vorbim doar de delegaţiile oficiale, dar dacă ne gândim şi la familii şi alţi însoţitori, numărul este incomparabil mai mare. Mulţi dintre universitarii care vin în comisii vin cu familiile. Noi am luat 8 hoteluri, tot ce e mare am luat. 
 
Citeşte şi
 
 
citeste totul despre: