FOTO Cum arătau strămoşii autobuzelor şi tramvaielor mov de azi din Cluj. O scurtă istorie în imagini

FOTO Cum arătau strămoşii autobuzelor şi tramvaielor mov de azi din Cluj. O scurtă istorie în imagini

Tramvaiul de odinioară, strămoşul tramvaiului mov de acum din Cluj  FOTO: cartea ”Aşezăminte Istorice de Patrimoniu din Cluj-Napoca”

Înaintea tramvaiului cu aburi la Cluj au fost căluţii care trăgeau vagoane de tren de la gară în centrul oraşului. Înaintea actualelor autobuze mov, au fost două autocamione - captură de război - cumpărate de la armată şi transformate în busuri.

Ştiri pe aceeaşi temă

Vagoane trase de cai făceau legătura dintre Gara Cluj de centrul oraşului în secolul al XIX-lea. Azi avem tramvaie, vechi şi noi, iar cele noi sunt mov. Avem şi autobuze, tot vechi şi noi, iar cele noi sunt tot mov.

Primele forme de organizare a transportului public în Cluj s-au făcut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar dezvoltarea acestuia a fost determinată de legarea gării de Occident. Prima oprire: Oradea.

”În iulie 1867 s-a anunţat concurs pentru construirea clădirii şi a liniei de cale ferată Cluj-Oradea. Pe 7 ianuarie 1969 se punea prima piatră de temelie a edificiului, iar gara a fost inaugurată pe 7 septembrie 1870, eveniment marcat de sosirea primului tren care asigura legătura între Oradea şi Cluj”, se arată în cartea ”Aşezăminte Istorice de Patrimoniu din Cluj-Napoca”, scoasă în 2011 de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Cluj, ediţie îngrijită de Ioan Ciorca, Leonard Horvath (fotografii: Elena Stanciu).

Următorul pas: legătura cu cartierele oraşului. Cum? Prin linii de cale ferată pe care s-au folosit vagoane trase de cai. Traseul era: gară-centru şi retur. Locul cailor l-a luat, din 1898, locomotiva şi aşa a apărut tramvaiul cu aburi în Cluj.

 

În 1920, Clujul avea 83.000 de locuitori şi era nevoie de mai multe mijloace de transport în comun. Doi ani mai târziu, două autocamioane (Saurer), captură de război, au fost cumpărate de la armată şi transformate în autobuze. Unul dintre ele avea un etaj descoperit, care, pe vreme de ploaie, avea la îndemână o rogojină care era aşezată deasupra. Cele două autocamioane transfomrate în busuri îi ducea pe călători din Someşeni (azi cartier în est, cum intri în Cluj dinspre Baia Mare şi Bistriţa) pe strada Doboranţilor (unde se află toate instanţele de judecată), în centru, pe strada Horea (care leagă centrul de gară), la gară.

În 1924 încep să apară societăţi de transport în comun, Blaga-Mărgărit şi Rotaţia. Prima a rezistat doar un an pe piaţă, iar a doua s-a dezvoltat. S-au creat mai multe trasee şi au ajuns să circule peste 50 de autobuze. Dintre acestea, multe erau ale unor particulari independenţi.

Înainte de Al II-lea Război Mondial existau 9 linii de autobuz în Cluj. 3 dintre ele erau cu caracter sezonier. Nu lipseau trăsurile/birjele pentru cei înstăriţi, dar nici taxiurile.

După război, în primii ani, se folosea gaz metan pe post de carburanţi, care erau insuficienţi.

În 1957, uzinele Tudor Vladimirescu din Bucureşti au început să fabrice primele autobuze şi autoutilitare româneşti din gama TV (aşa se numeau). Câteva bucăţi au ajuns şi la Cluj. În 1959 s-a introdus transportul electric cu troleibuze făcute în ţară, la Atelierele Centrale ale ITB. Iar doi ani mai târziu, pe 1 ianuarie 1961 s-a înfiinţat Întreprinderea Orăşenească de Transport Cluj, care a devenit ulterior Întreprinderea de Transport Urban Cluj, iar acum - Compania de Transport Public Cluj.

Industrializarea din 1970 a Clujului a dus şi la mai mulţi locuitori, iar în 1987 la introducerea tramvaiului pe ruta lui de azi.

Imagini şi informaţii din volumul ”Aşezăminte Istorice de Patrimoniu din Cluj-Napoca”, scoasă în 2011 de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Şi Patrimoniu Naţional Cluj, ediţie îngrijită de Ioan Ciorca, Leonard Horvath.

Imaginile recente, credit foto: tramvaiul - arhiva Adevărul, autobuzele - Primăria Cluj-Napoca

Mai puteţi citi:

IMAGINI CU TRAMVAIUL MOV, adus direct din Polonia.

Fotografii cu Ada Kaleh, paradisul pierdut de pe Dunăre, de unde regii Angliei şi României se aprovizionau cu tutun. Expoziţie şi film la Cluj

Publicitatea în vremea când Ghiţă era berbec: reclame de acum două veacuri la „cocaină Midy“, „Ghiţă berbecu’“ şi cognac comandat de la farmacie

Luxul de odinioară al Clujului. Bogaţii din Ardeal îşi comandau maşini de peste Ocean şi îşi cumpărau haine de la Viena

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: