Europa înfruntă coronavirusul cu măşti şi dezinfectanţi. De ce nu mai este o opţiune lockdown-ul total

Europa înfruntă coronavirusul cu măşti şi dezinfectanţi. De ce nu mai este o opţiune lockdown-ul total

Măştile, distanţarea şi igiena sunt armele pe care experţii le recomandă împotriva COVID FOTO Shutterstock

Pandemia nu dă deocamdată semne de oboseală în Europa şi în lume, astfel că cele mai multe ţări au recurs la noi restricţii. Cerut cu insistenţă în unele medii, lockdown-ul total, după modelul din primăvară, nu mai reprezintă o opţiune nicăieri şi nici în România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Preşedintele Klaus Iohannis evită să declare stare de urgenţă şi să închidă ţara, după modelul din primăvară, deşi anumite cercuri i-o cer. Preşedintele are de partea sa opinia celor mai mulţi experţi, dar şi exemplul altor ţări, unele cu mult mai multe cazuri de COVID. În schimb, peste tot se vorbeşte despre lockdown la nivel local, adică închiderea unor oraşe pentru perioade cuprinse între 10 zile şi o lună.
 
În Franţa, preşedintele Emmanuel Macron şi ministrul Sănătăţii, Olivier Véran, au subliniat că este exclus din start ca ţara să mai intre vreodată în lockdown. În schimb, Macron a anunţat, miercuri seară, că Ile-de-France şi alte opt zone, printre care Lille, Marsilia şi Lyon, intră de sâmbătă noapte în stare de urgenţă, în contextul creşterii numărului de cazuri COVID. 
 
De fapt, ceea ce înseamnă stare de urgenţă în Franţa este cu mult diferit de starea de urgenţă în care s-a aflat România, în această primăvară, iar retricţiile decise la Paris sunt mai blânde. În Franţa, starea de urgenţă echivalează cu adoptarea unor restricţii în zonele în care virusul are o rată de transmitere mai ridicată, ceea ce este numit în general „lockdown local”. De atlfel, nu se poate vorbi nici măcar la nivel local de un lockdown în adevăratul sens al cuvântului, pentru că restricţiile suplimentare vizează doar intervalul orar 21.00 - 6.00. Măsura ar fi menită, a spus Macron, pentru a limita activităţile tinerilor petrecăreţi, care sunt consideraţi vinovaţi pentru creşterea numărului de cazuri. În rest, măsurile sunt clare: măşti, distanţare, igienă.
 

Zodia măştii

Profesor şi cercetător la Universitatea Montpellier, epidemiologul francez de origine română Mircea T. Sofonea a explicat pentru „Adevărul” strategia antipandemie a Franţei. „Preşedintele a anunţat ceea ce poate fi numit cu indulgenţă lockdown parţial. S-a spus greşit că Parisul ar fi în lockdown. De fapt, oraşul este blocat doar noaptea. E adevărat, faţă de alte zone ale Franţei, la Paris şi în celelalte oraşe cu rata mare de transmitere sunt restricţii mai mari. De exemplu, barurile şi restaurantele pariziene se închid la ora 21.00, iar după această oră lumea nu mai are ce căuta pe străzi. Asta pentru că tinerii petreceau noaptea şi aduceau boala acasă”, explică Sofonea.
 
El spune că măsurile sunt binevenite, dar că deocamdată nu se ştie care vor fi rezultatele. „În această perioadă va fi şi o importantă sărbătoare în Franţa, Toussaints (sărbătoarea Tuturor Sfinţilor, foarte importantă - n.red.). E puţin probabil că în acele zile oamenii nu vor circula, că nu vor exista petreceri private şi e greu de anticipat în ce măsură vom avea o ameliorare a situaţiei pe termen scurt. În mod normal, conform calculelor pe care le-am făcut noi la Universitatea Montpellier, situaţia ar trebui să fie îmbunătăţită simţitor până în decembrie, însă dacă măsurile nu vor fi respectate, vom avea epidemie încă şi în ianuarie”, spune românul.
 
Mircea Sofonea conduce mai multe echipe de cercetători în Franţa, la Universitatea Montpellier
 
Însă expertul are şi veşti bune. „Chiar şi acum, când avem atât de multe cazuri în Franţa, virusul circulă de 4 ori mai greu decât în primăvară. Atunci, deşi aveam lockdown, boala se transmitea mai uşor pentru că nimeni nu purta masca. Cu adevărat masca a salvat şi va salva multe vieţi. Nu întâmplător, acum, chiar şi copiii peste 11 ani trebuie să o poarte la şcolile din Franţa”, mai adaugă el.
 
Acesta consideră că cele mai importante şi cele mai eficiente măsuri rămân cele adoptate pretutindeni: purtarea măştilor, distanţarea socială şi asigurarea unei bune igiene. În plus, el spune că medicina a făcut progrese importante, iar medicii pot acum să trateze mai uşor COVID-19, aşa că rata mortalităţii a scăzut în Franţa la mai puţin de jumătate raportat la primăvară.
 
Însă prevenţia, adică purtarea măştilor şi testarea masivă, rămâne cea mai importantă armă, în lipsa unui vaccin. „Aşa vom învinge epidemia, nu prin lockdown sau alte măsuri depăşite”, a încheiat Sofonea.
 

Nici Italia nu mai vrea lockdown

Nici în Italia lucrurile nu stau foarte bine, chiar dacă situaţia e departe de cea înregistrată în primăvară. Italia este una dintre ţările foarte grav afectate de criza economică provocată de lockdown. Şi din acest motiv, Roma nu se mai poate gândi la o nouă blocare a ţării, care ar echivala cu falimentul şi cu condamnarea cetăţenilor la foamete. 
 
„Nu va exista un al doilea lockdown, nu ne putem permite asta”, a declarat Luigi Di Maio, ministrul Afacerilor Externe, pe Rai 3. A fost completat apoi de premierul Giuseppe Conte, care a declarat chiar în ziua în care Italia a înregistrat un nou record de cazuri, 7.332. „Astăzi avem această nouă creştere, însă avem şi un record de teste, dar e clar că este o situaţie care nu se poate să nu ne îngrijoreze, nu se poate să nu ne împingă la respectarea tuturor regulilor”, a spus Conte. Întrebat dacă se ia totuşi în calcul un nou lockdown, premierul a precizat că, dacă situaţia se va agrava, restricţiile vor fi luate punctual şi doar în zonele cu probleme. 
 
Situaţia de la nivelul Italiei a fost comentată pentru „Adevărul” de Raluca Dumitrache, medic român de urgenţă. „Acum în Italia restricţiile s-au înăsprit. Este recomandată masca peste tot, atât în interior, cât si în exterior. Masca e indicată şi la locul de muncă, dar şi la scoală pentru copiii cu vârsta mai mare de 6 ani. Plus măsuri de distanţare socială. Problema e că şi aceste recomandări se schimbă practic de la zi la zi, în funcţie de cum evoluează lucrurile”, spune medicul.
 
Raluca Dumitrache spune că Italia nu va trece la un lockdown total, aşa cum a făcut-o în primăvară. „Acum, ideea este de a lăsa virusul să circule, dar menţinând măsurile de igienă şi distanţare cât mai stricte. Ideea este de a nu închide din nou ţara, de a continua munca şi şcoala fără lockdown, acesta este obiectivul”, a subliniat românca.
 
Raluca Dumitrache e convinsă că Italia va trece cu bine peste acest nou val de epidemie
 
Situaţia este controlabilă, mai spune ea, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în primăvară. „Atunci virusul circula deja nestingherit de câteva luni printre noi şi s-au îmbolnăvit mult mai multe persoane decât au fost testate, dar atunci se făceau mult mai puţine teste. Acum testăm mult mai mult, iar mulţi pozitivi sunt asimptomatici şi cazurile sunt mai puţin grave decât în primăvară. Dar nu pentru că virusul şi-ar fi pierdut din virulenţă, ci pentru că media de vârstă a pacienţilor a scăzut”, explică ea.
 
Nici în Germania un lockdown nu mai e de actualitate. Autorităţile germane au înăsprit restricţiile, dar au anunţat că nu se ia în calcul o blocare a ţării, chiar dacă numărul cazurilor a crescut mult şi aici. Pe de altă parte, Germania s-a aflat şi în primăvară printre ţările care nu au apelat la măsuri foarte dure şi au pus accentul pe colaborarea populaţiei. Rezultatele au fost dintre cele mai bune atunci.
 

Medic român din Germania: „Nu procedaţi corect aşa”

Daniel Muller, medic german cu origini române, crede că restricţiile severe riscă în multe cazuri să aibă efect contrar. „Lockdown în Germania? În niciun caz! Şi când România era blocată în întregime, iar oamenii erau ţinuţi închişi în case, noi în Germania le spuneam să iasă la aer şi să facă sport. E o diferenţă de sistem şi de educaţie. Şi orice medic serios, fie el şi din România, vă va spune că soluţia Germaniei e mai bună. Pentru că oamenii se vor bucura de o imunitate mai bună decât dacă stau închişi în casă, fără aer, fără să se bucure de liniştea unui parc sau de practicarea unui sport. Plus că studiile au arătat faptul că un lockdown, o carantină, au efecte devastatoare pentru psihicul omului”, spune el.
 
Medicul atenţioneză şi că, presupunând că o ţară ar alege să se autoblocheze, de fapt s-ar autosabota. „Să luăm un exemplu ipotetic. Ţara x intră în lockdown. Ok. A intrat azi în lockdown, iese peste o lună. Ba nu, iese peste două luni. Sau peste trei luni. Dar ce se întâmplă în tot acest timp? Oamenii care au alte boli  - şi nu sunt puţini - vor fi privaţi de tratament în acest timp. Iar unii vor muri. Şi vă asigur că vor muri mai mulţi decât din cauza COVID! Apoi, după cele trei luni cumplite, ţara iese din lockdown. Că doar nu o poţi ţine la nesfârşit aşa. Imediat ce se iese din lokdown, oamenii se reped să-şi reia vechile obiceiuri. Vor circula, se vor întâlni şi vor interacţiona. Asta înseamnă că numărul de cazuri va reîncepe să crească brusc, iar ţara x va ajunge exact în situaţia în care se afla înainte de lockdown. Doar că între timp vor fi murit mult mai mulţi oameni netrataţi de alte afecţiuni, iar ţara respectivă va fi o ruină. De aici vor interveni criza, sărăcia, malnutriţia, plus că stresul şi traumele psihice ale oamenilor ţinuţi atâta timp în casă le vor da de lucru medicilor psihiatri. Vi se pare o idee bună?”, se întreabă Muller retoric.
 
Lucrurile se schimbă, însă, când vine vorba despre un lockdown local şi de scurtă durată, dar numai dacă situaţia o impune. „Toţi medicii din Uniunea Europeană vor spune asta: când rata transmiterii virusului urcă şi există focare, se intervine local: zece zile, două săptămâni, până în trei săptămâni. Dar nu mai mult şi nu la nivel extins. Pentru că altfel paguba adusă va fi mai mare decât beneficiul”, subliniază Muller.
 

„Fraţilor, nu aşa se face. Doar nu trăim în China lui Mao”

Medicul are şi o recomandare pentru autorităţile române. „Mai urmăresc din când în când posturile de televiziune româneşti şi e de speriat ce văd acolo. Doar scenarii apocaliptice, oameni încruntaţi care ceartă populaţia şi o ameninţă. Fraţilor, nu aşa se face! Doar nu trăim în China lui Mao. Autorităţile trebuie să ducă o serie de campanii ca să informeze lumea, dar fără să o panicheze. Am văzut că preşedintele Iohannis e singurul care mai îndeamnă la calm şi le spune oamenilor să nu se panicheze, dar e cam singurul. Toţi ar trebui să adopte aceeaşi atitudine, de la premier până la ultimul medic care vorbeşte la TV”. a mai spus medicul. „Măşti, distanţare, igienă. Asta e tot ce trebuie să respecte oamenii şi veţi vedea că va fi bine”, a încheiat el.
 
Situaţia este complicată şi în alte ţări ale Europei. Spania, spre exemplu, se află într-o situaţie de nedorit, iar pe plan local Madridul a intrat în lockdown, dar şi alte mici localităţi. 
 
Pe de altă parte, Comisia Europeană, dar chiar şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, recunoscută pentru rigiditatea sa, au recomandat ţărilor europene să ia măsurile adecvate şi să apeleze la restricţii ferme atunci când e cazul, însă să se evite lockdown-ul. Oficialii OMS au precizat că lockdown-ul trebuie să fie chiar ultima opţiune.
 
„Situaţia nu ar fi sustenabilă, nu putem avea pe termen nedeterminat o izolare ca cea din martie, care a fost o încetare a activităţii. Presiunea şi pagubele colaterale asupra oamenilor ar fi prea ridicate'', a atenţionat directorul biroului regional pentru Europa al OMS, Hans Kluge, cu ocazia unei conferinţe online.
 
De cealaltă parte, Comisia Europeană  au făcut un apel către ţările membre UE în care au precizat că testarea trebuie să fie alternativa preferată carantinei în cazul călătorilor. Totodată, Comisia Europeană a însărcinat experţi în sănătate să dezvolte protocoale în acest sens.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările