De ce sunt românii predispuşi să fie „victimele perfecte” ale sclaviei moderne. Explicaţiile unei experte

Numeroase nereguli au fost semnalate asupra românilor care lucrează la culturile agricole din Germania. FOTO: Shutterstock

Adriana Bora este expert în aplicarea inteligenţei artificiale ca armă împotriva sclaviei moderne şi în etica utilizării inteligenţei artificiale. Crescuta in Oneşti, acum locuieşte în Australia unde este doctorand şi are studii în Franţa, Hong Kong şi Marea Britanie. Adriana a lucrat ca cercetător pe proiecte ale universităţilor Harvard, Oxford, MIT, agenţiilor specializate ale ONU şi Bancii Mondiale.

Drept răsplată pentru munca sa, românca a fost distinsă la mijlocul lunii martie cu un premiu prestigios, UNESCO- IRCAI AI Award 2021. Acest premiu e dedicat unei persoane care demostrează un impact deosebit, folosind inteligenţa artificială, pentru binele societăţii. Pe 17 martie a fost ţinută gala UNESCO, unde  tânăra a fost premiată şi felicitată de reprezentaţi a marilor organizaţii internaţionale, inclusiv de Simona-Mirela Miculescu, ambasador al Delegaţiei Permanentă a României la UNESCO.

Ce este sclavia modernă?

„Sclavia modernă este o probleme internaţioanală foarte complexă care încă necesită foarte multă cercetare şi adunare de evidenţe pentru a informa deciziile guvernelor şi a mediului privat pentru a implemneta măsuri”, spune Adriana.

Sclavia modernă există în toate ţările lumii, şi se estimează că sunt peste 40 de milioane de oameni în această situaţie de exploatare. Sclavia modernă poate lua diferite forme, cele mai frecvente fiind traficul de persoane, muncă forţată, muncă în condiţii de serviciu, sclavia copiilor şi căsătoria forţată şi timpurie. 

Românii sunt printre cei mai expuşi din Europa să devină victime ale sclaviei moderne, susţine Adriana. Sclavia modernă înfloreşte acolo unde există vulnerabilitate.

Adriana Bora este unul dintre tinerii cercetători care luptă împotriva sclaviei moderne. FOTO Arhivă personală

Vulnerabilitatea indusă de sărăcie, lipsa educaţiei, lipsa oportunităţilor economice, lipsa condiţiilor de siguranţă în momentul migrării impuse de conflicte şi dezastre naturarle, oferă oportunităţi pentru exploatare. 

„Aceste situaţii de exploatatare se manifestă atât pe teritorul ţării cât şi în strănătate. Nu este un secret că România e una dintre ţările exportatoare de forţă de muncă, iar milioane de români au plecat din ţară în ultimele trei decenii, pentru un viitor mai bun. Din păcate, unii dintre ei au ajuns victime ale sclaviei moderne.

Recent, pandemia a exacrerbat nivelul de vulnerabilitate şi am văzut cum, în primele luni, românii care au mers să lucreze în agricultură în Germania, nu au avut condiţii adecvate de muncă, fiind expuşi nu numai la riscul de explotare dar şi de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2”, spune Adriana.

Există cercetări din România şi proiecte investigative, care explică în mare parte traficul de tinere din România, spre Vestul Europei.  

„Românii au o vulnerabilitate mare de a fi exploataţi, în special tinerele din judeţele sărace ale Moldovei sau care vin dintr-un mediu mai puţin dezvoltat social. Multe dintre tinerele care nu au acces la educaţie sau care vin din familii cu probleme de alcoolism şi violenţă domestică, cad în plasa reţelelor care le exploatează sexual. Însă studiile recente ne arată că şi tinerii sau copiii din medii socio-economice favorabile sunt expuşi la riscului de a fi racolaţi online, prin intermediul aplicaţiilor de social media sau jocurilor online. Pandemia a accentuat şi mai mult aceste riscuri”, arată Adriana Bora.

Cum ajung bărbaţii să fie victime ale sclaviei moderne

„Multe alte cazuri în care românii au fost victime au fost semnalate în Spania şi Italia, dar asta nu înseamnă că nu există şi alte ţări. În sudul Spaniei şi Italiei, victimele identificate au fost cel mai des românii care lucrează în agricultură, iar în Anglia bărbaţi care lucrează în spălătoriile de măşini, abuzaţi şi ţinuţi în condiţii de sclavie”, adaugă tânăra.

Din păcate, raporturile Global Slavery Index arată că românii ajung destul de des victime ale sclaviei moderne. Tototdată, pentru un puls anual e de urmărit The Traffic In Person Report, care este publicat de Naţiunile Unite. „În fiecare an se face un profil al ţărilor şi se analizează răspunsul guvernelor împotriva traficului de persoane. Iar concluzia e că România ar putea face mai multe în acest sens”, subliniază Adriana Bora.

Inteligenţa artificială împotriva sclaviei moderne

Tânăra a pus la punct un program care ajută la identificarea paşilor făcuţi de companii să se asigure că nu abuzează şi exploatează oameni în dezvoltarea produsele şi serviciilor lor.

În urma legislaţiilor The Modern Slavery Act din Maria Britanie şi Australia, mii de companii sunt obligate să publice rapoarte anuale unde descriu paşii făcuţi să se asigure că nu utilizează munca forţată nicăieri în lanţul lor de distributţe. Uniunea Europeană este în procesul de a dezvolta legislaţie similară, iar curând companiile din România vor fi obigate să publice rapoarte asemănătoare. 

Adriana Bora e invitată frecvent la acţiunile UNESCO. FOTO Arhivă personală

„Sunt mii de documente publicate anual de companii, însă nimeni nu are resursele necesare să treacă prin ele şi să le analizeze în timp real. Noi asta facem, încercăm să analizăm aceste date şi să prezentăm evidenţele, the status quo al raportului şi ceea ce într-adevăr companiile spun că fac să adreseze sclavia modernă în lanţul lor de distribuţie. Cu aceste informaţii putem celebra companiile care iau măsuri şi semnala pe cele care nu fac îndeajus”, spune românca. 

„Aceasta este soluţia pentru care eu am creat primul prototip şi pe care continui să îl dezvolt. Practic, inteligenţa artificială ne ajută să analizăm aceste rapoarte stufoase. Aşa putem să descoperim acţiunile companiilor împotriva acestei crime, dar şi numeroase cazuri şi tipuri de abuzuri pe care ele le-au identificat şi paşii luaţi să le remedieze”, mai spune ea.

Există însă şi alte moduri în care inteligenţa artificială ajută la indentificarea companiilor care se folosesc de muncă forţată. 

„Clasificarea imaginilor din satelit cu ajutorul inteligenţei artificiale se foloseşte pentru identificarea fabricilor artizanale de cărămizi, suspecte că exploatează oameni. E vorba de o linie de sute de kilometri între India şi Pakistan, unde autorităţile locale nu au resursele necesare să acopere întregul teren. Cu imaginile luate din satelit se pot identifica şi clasifica acete fabrici. Alte exemple similare sunt aplicate în domeniul pescuitului ileagal, unde prin analiza datelor din satelit se poate monitoriza mişcarea vaselor şi se poate identifica dacă sunt înregistrate sau sunt ilegale. Aceste metode creează evidenţele necesare poliţiei locale, iar autorităţilor le rămâne sarcina să inspecteze, să confirme şi să salveze omaneii din situaţia de sclavie modernă”, explică Adriana .

În acest moment, este foarte dificil de identificat şi dovedit că unele companii exploatează oamenii în lanţul lor de distribuţie. De aceea este foarte important să fie dezvoltate aceste metode de acumulare de date şi de a încuraja compoaniile să fie transparente în rapoartele pe care le publică anual.  

„Aş dori să pot, la un moment dat, când mă duc de exemplu să-mi cumpăr un tricou de la o firmă sau mâncare de la supermarket, să am dovadă că aceste companii s-au asigurat că nicăieri în linia de dezvoltare şi distribuţie a acestor produse nimeni nu a fost explotat. Acesta e viitorul pe care mi-l doresc şi pentru care voi continua să lucrez zi de zi”, conchide Adriana.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Drama a zeci de români care au denunţat că sunt exploataţi în Italia. „Nu vă convine, valea la voi acasă”

Abuzurile la care sunt supuşi muncitorii români în Marea Britanie