Cum au ajuns 48% din americani obezi sau supraponderali. Centrul plăcerii din creier şi mâncatul excesiv

Cum au ajuns 48% din americani obezi sau supraponderali. Centrul plăcerii din creier şi mâncatul excesiv

Astăzi, aproximativ 40% dintre adulţii din SUA sunt obezi, alţi 33% sunt supraponderali. FOTO: 123 RF

Un nou studiu constată că există o legătură între centrul plăcerii din creier şi ceasul biologic al organismului. Alimentele bogate în calorii - care ne produc plăcere - perturbă programele normale de hrănire, ducând la un consum excesiv.

Ştiri pe aceeaşi temă

În perioada 1976 - 1980, 15% dintre adulţii americani erau obezi. Astăzi, aproximativ 40% dintre adulţii din SUA sunt obezi, iar alţi 33% sunt supraponderali. Asociate cu această creştere a greutăţii sunt rate crescânde de boli de inimă, diabet, cancer şi complicaţii ale stării de sănătate cauzate de obezitate, cum ar fi hipertensiunea. Chiar şi boala Alzheimer poate fi parţial atribuibilă obezităţii şi inactivităţii fizice.
 
„Dieta din SUA şi din alte ţări s-a schimbat dramatic în ultimii 50 de ani, cu alimente extrem de procesate disponibile uşor şi ieftin la orice oră din zi sau din noapte", a spus Ali Güler, profesor de biologie la Universitatea din Virginia. „Multe dintre aceste alimente sunt bogate în zaharuri, carbohidraţi şi calorii, ceea ce face o dietă nesănătoasă atunci când este consumată în mod regulat pe parcursul mai multor ani."
 
Într-un studiu publicat, zilele trecute, în revista Current Biology, Güler şi colegii săi demonstrează că centrul de plăcere al creierului (care produce dopamină) şi ceasul biologic al creierului care reglează ritmurile fiziologice zilnice sunt legate. Alimentele bogate în calorii - care aduc plăcere - perturbă programele normale de hrănire, ducând la un consum excesiv, relatează Science Daily. 
 
 
Dopamina ne determină să mâncăm necontrolat 
 
Folosind şoarecii ca modele de studiu, cercetătorii au imitat disponibilitatea 24 de ore pe zi/7 zile pe săptămână a unei diete cu conţinut ridicat de grăsimi şi au arătat că posibilitatea de a mânca în orice moment al zile duce în cele din urmă la obezitate şi probleme conexe de sănătate. Echipa lui Güler a descoperit că şoarecii hrăniţi cu o dietă în ceea ce priveşte caloriile şi grăsimile comparabilă cu dieta pe care aceştia ar fi avut-o în natură - a determinat menţinerea unei alimentaţii normale, a unui program de exerciţii fizice şi a unei greutăţi corespunzătoare. Dar şoarecii alimentaţi cu diete bogate în calorii, încărcate cu grăsimi şi zaharuri, au început să mănânce ori de câte ori hrana era disponibilă şi au devenit obezi.
 
În plus, aşa-numiţii şoareci „knockout” – în cazul cărora au fost perturbată semnalarea dopaminei -  ceea ce înseamnă că nu au căutat plăcerea plină de satisfacţie a dietei cu conţinut ridicat de grăsimi - au menţinut un program normal de mâncare şi nu au devenit obezi, chiar şi atunci când au avut la dispoziţie alimente bogate în calorii în orice moment al zilei (24/7). „Am arătat că semnalizarea dopaminei în creier guvernează biologia circadiană şi duce la consumul de alimente bogate în energie între mese şi în timpul orelor ciudate”, a spus Güler.
 

Caloriile unei mese complete pot fi acum ambalate într-un suc carbogazos
 
Alte studii au arătat, a spus Güler, că atunci când şoarecii se hrănesc cu alimente bogate în grăsimi între mese sau în timpul a ceea ce ar trebui să fie ore normale de odihnă, excesul de calorii este transformat în grăsime mult mai uşor decât acelaşi număr de calorii consumate doar în perioadele normale de hrănire. În cele din urmă, rezultă obezitate şi boli legate de obezitate, cum ar fi diabetul.
 
Vorbind despre dieta umană modernă, Güler a spus: "Caloriile unei mese complete pot fi acum ambalate într-un volum mic, cum ar fi un brownie sau un suc carbogazos de dimensiuni mari. Este foarte uşor pentru oameni să consume excesiv calorii şi să dobândească o greutate excesivă, adesea rezultând obezitate şi o viaţă de problemelor de sănătate asociate. Jumătate din bolile care îi afectează pe oameni sunt agravate de obezitate. Şi acest lucru duce la nevoia de mai multe îngrijiri medicale şi costuri mai mari de îngrijire a sănătăţii pentru indivizi şi societate”.
 

Când mâncăm este la fel de important precum cât mâncăm

 
Corpul uman, prin evoluţia de mii de ani, este programat să consume cât mai multă hrană, atât timp cât este disponibilă, a spus Güler. El a precizat că această realitate provine dintr-o perioadă îndepărtată, când oamenii vânau sau adunau mâncare şi aveau perioade scurte de belşug, cum ar fi după ce omorau un animal şi apoi urmau perioade potenţial de lungă de foamete. Oamenii au fost, de asemenea, potenţiali pradă animalelor mari şi astfel au căutat în mod activ hrana în timpul zilei, şi au adăpostit şi s-au odihnit noaptea."Am evoluat sub presiuni pe care nu le mai avem", a spus Güler. „Este firesc ca organismele noastre să dorească să consume cât mai mult posibil, să înmagazineze grăsimea, deoarece organismul nu ştie când va urma următoarea masă.
 
„Dar, desigur, mâncarea este acum abundentă, iar următoarea noastră masă este la fel de aproape de bucătărie sau de cel mai apropiat fast food sau este chiar aici, pe biroul nostru. Adesea, aceste alimente sunt bogate în grăsimi, zaharuri, şi, prin urmare, calorii, şi de aceea au un gust bun. Este uşor să exagerăm şi, în timp, acest lucru afectează sănătatea noastră. "
 
În plus, a spus Güler, înainte de dezvoltarea societăţii noastre industriale automatizate, oamenii începeau ziua în zori, munceau toată ziua, adesea făcând munci manuale şi apoi mergeau să doarmă odată cu soarele. Prin urmare, activitatea umană a fost sincronizată cu ziua şi cu noaptea. Astăzi, lucrăm, ne jucăm, rămânem conectaţi - şi mâncăm - zi şi noapte. Acest lucru, a spus Guler, afectează ritmurile corpului nostru, care au evoluat pentru a funcţiona pe un ciclu de somn-veghe împărţit între activitate de zi, alimentaţie moderată şi odihnă nocturnă.
„Acest stil de viaţă în care e lumină tot timpul, iar mâncarea este disponibilă la orie oră, reformează obiceiurile de alimentare şi afectează modul în care organismul utilizează energia”, a spus el. „Astfel metabolismul este modificat - aşa cum arată studiul nostru - şi duce la obezitate, care provoacă boli. Învăţăm că atunci când mâncăm este la fel de important ca cât mâncăm. O calorie nu este doar o calorie. Calorii consumate între mesele sau la orele ciudate devin depozitate sub formă de grăsime şi aceasta este reţeta unei sănătăţi precare. "
 
 
Citeşte şi
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: