Condamnările anului 2012 la Cluj: un deputat, un vicepreşedinte de Consiliu Judeţean şi femeia care a aruncat administraţia locală în aer
0
Fostul deputat Virgil Pop (PNL), fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Radu Bica (PDL), şi Aspazia Droniuc, denunţătoarea din dosarul lui Bica dar şi în cel în urma căruia ex-primarul oraşului, Sorin Apostu, a fost acuzat de acte de corupţie, au fost condamnaţi, în 2012.
Fostul deputat clujean PNL Virgil Pop (43 de ani) a fost condamnat, în martie 2012, definitiv la cinci ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie. Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins recursul parlamentarului, astfel că deputatul PNL Virgil Pop, fost consilier judeţean de Cluj, are de executat cinci ani de închisoare pentru trafic de influenţă, fals şi spălare de bani în legătură directă cu fapta de corupţie. Astfel, completul de cinci judecători a menţinut decizia dispusă la fond în acest caz. Virgil Pop a fost trimis în judecată în decembrie 2008, iniţial dosarul fiind judecat la Tribunalul Cluj. Ulterior, el a cerut instanţei Tribunalului Cluj declinarea competenţei de judecată la instanţa supremă, din cauza calităţii de deputat, întrucât în timp ce era arestar a fost ales ca deputat în colegiul 8 Turda.
De ce este acuzat Pop
Potrivit DNA, în perioada decembrie 2007- februarie 2008, în calitatea pe care o avea de consilier judeţean, Pop a pretins 80.000 euro, din care a primit 130.000 de lei şi 30.000 de euro de la un denunţător. Banii au fost primiţi pentru ca, prin influenţa pe care o avea asupra persoanelor cu funcţii de conducere din SC Electrica SA Bucureşti şi Transilvania Nord, precum şi asupra preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj de atunci, să determine încheierea unor contracte de execuţie de lucrări de instalaţii electrice în favoarea societăţii administrate de denunţător.
Deputatul arestat
Pentru a ascunde provenienţa sumei de 130.000 de lei, Virgil Pop a determinat-o pe Adina Gorgan, administrator al SC Turdarom Advertising SRL Turda, să întocmească acte fictive privind prestări de servicii între societatea acesteia şi firma denunţătorului, iar apoi Pop a semnat personal borderoul de achiziţii fictiv, încasând prin virament bancar suma de 70.005 de lei, provenind din infracţiunea de corupţie. Pop a pretins şi obţinut cesiunea a 50 la sută din părţile sociale ale SC Skiland SRL Oradea, în schimbul sprijinului pentru aprobarea cererilor de plată a primei tranşe din contractul de finanţare din fonduri Sapard, invocând influenţa pe care o are asupra factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, potrivit procurorilor. Virgil Pop a obţinut un mandat de deputat la alegerile din 2008, el candidând din partea PNL în colegiul 8 Turda pentru Camera Deputaţilor. El a stat în arest din 18 noiembrie până în 11 decembrie 2008. El a ajuns din penitenciar direct în parlament.
Spălare de bani
În 16 decembrie 2011, completul de trei judecători al ICCJ a decis, în baza art.257 (luare de mită) Cod penal raportat la art.6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, condamnarea lui Virgil Pop la cinci ani închisoare şi doi ani interzicerea unor drepturi pentru trafic de influenţă în formă continuată. În baza art.290 Cod penal cu referire la art.17 lit.c din Legea 78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal condamnă pe Virgil Pop la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, comisă în formă continuată în legătură directă cu infracţiunea de corupţie. În baza art.23 lit.b din Legea 656/2002 raportat la art.17 lit.e Cod penal din Legea 78/2000 condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de trei ani închisoare, pentru spălare de bani, în formă agravată, comisă în legătură directă cu infracţiunea de corupţie.
Interdicţie de a candidat pe timp de doi ani
În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal contopeşte pedepsele aplicate şi dispune ca inculpatul Pop Virgil să execute pedeapsa cea mai grea de cinci ani de închisoare şi doi ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal. Concret, lui Pop îi este interzis ca pe doi ani, după executarea pedepsei, să fie ales în funcţii elective publice sau într-o autoritate public, respectiv îi este interzis dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat. Potrivit Constituţiei României şi articolului 208 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Camerei nou-alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. De asemenea, instanţa supremă deduce din pedeapsă reţinerea şi arestarea preventivă a lui virgil Pop de la 17 noiembrie 2008 la 11 decembrie 2008. În luna decembrie a anului trecut, la scurt timp după ce instanţa supremă l-a condamnat pe Virgil Pop la închisoare cu executare, deputatul s-a autotsuspendat din PNL până la soluţionarea definitivă a cazului său, respectiv până la recurs. Decizia din decembrie 2011 a completului de trei judecători a ICCJ a fost menţinută, luni, de completul de cinci judecători al instanţei supreme, care a hotărât definitiv în acest caz.
Vicepreşedinte de Consiliu Judeţean, după gratii
Fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Radu Bica, acuzat de luare de mită, a fost condamnat, în octombrie, definitiv la cinci ani de închisoare cu executare, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul acestuia împotriva unei decizii a Curţii de Apel Cluj. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins, ca nefondat, recursul declarat de fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Radu Bica, acuzat de luare de mită, împotriva unei decizii din 28 mai a Curţii de Apel Cluj, prin care a fost menţinută în cazul său pedeapsa de cinci ani de închisoare cu executare dată de Tribunalul Cluj. Instanţa supremă a dispus ca din pedeapsa de cinci ani de închisoare lui Bica să îi fie scăzută perioada în care a stat în arest preventiv, respectiv din 1 noiembrie 2011 până în 4 octombrie 2012. Decizia Curţii de Apel Cluj este definitivă, astfel că Radu Bica mai are de executat aproape patru ani de închisoare. Potrivit DNA, în cursul lunii octombrie 2011, Radu Vasile Bica ar fi acceptat oferta a două persoane de a primi suma de 25.000 de euro pentru ca, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, să le furnizeze informaţii obţinute în virtutea funcţiei şi, astfel, să faciliteze câştigarea unei licitaţii privind serviciile de mentenanţă pe stadionul Cluj Arena pentru anul 2012.
Denunţătoarea din dosarul Apostu, condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare
Magistraţii Curţii de Apel Târgu-Mureş au decis, în iulie, condamnarea la 3 ani de închisoare cu suspendare a Aspaziei Droniuc, denunţătoarea ex-primarului de Cluj-Napoca, Sorin Apostu. Ea a recunoscut toate capetele de acuzare ale procurorilor.
Femeia de afaceri Aspazia Droniuc (36 de ani) este denunţătorul principal în două dosare penale care au zguduit Clujul. Femeia a declarat procurorilor că a dat mită edilului-şef al Clujului, Sorin Apostu, dar şi vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, Radu Bica.
Aspazia Droniuc este învinuită în acest dosar de cumpărare de influenţă în formă continuată, spălare de bani în formă continuată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată. Curtea de Apel Târgu Mureş a condamnat-o pentru toate infracţiunile de care era acuzată, apoi a contopit pedepsele, menţinându-o pe cea mai mare, respectiv trei ani de închisoare şi hotărând suspendarea executării.
Pedepsele din dosarele Apostu şi Bica, contopite
Astfel, Aspazia Droniuc a fost condamnată la doi ani de închisoare pentru cumpărare de influenţă în formă continuată, la trei ani de închisoare pentru spălare de bani în formă continuată şi la nouă luni pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, tot sub formă continuată. Curtea de Apel a decis anularea suspendării executării pedepsei pe care Aspazia Droniuc a primit-o de la Tribunalul Cluj în acest an în dosarul în care mai era acuzat şi fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Radu Bica, pentru dare de mită, pedeapsa fiind de un an şi zece luni de închisoare. Instanţa a constatat că cele trei infracţiuni pentru care a condamnat-o vineri sunt concurente cu fapta din dosarul Bica şi ca atare a decis contopirea pedepselor, reţinând pedeapsa cea mai mare, de trei ani de închisoare.
Şase ani nu poate vorbi cu Apostu
Curtea de Apel Târgu Mureş a dispus suspendarea executării, stabilind un termen de şase ani de încercare, inculpata fiind dată sub supravegherea serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj. Aspaziei Droniuc i s-a interzis exercitarea unor drepturi precum cel de a fi ales într-o funcţie publică şi s-au fixat o serie de sarcini, printre care să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj ori de câte ori este chemată, să anunţe schimbarea domiciliului, a locului de muncă. Totodată, i s-a interzis să ia legătura în termenul de încercare de şase ani cu fostul primar al municipiului Cluj-Napoca Sorin Apostu, cu soţia acestuia Monica Apostu şi, de asemenea, cu Radu Bica.
Plăteşte cheltuieli de judecată de 5.350 de lei
Instanţa a mai decis anularea unor contracte de asistenţă juridică şi a unor facturi emise de cabinetul de avocatură al Monicăi Apostu în relaţia cu firma reprezentată de Droniuc, "Goupe Frarom Agent de asigurare SRL".De asemenea, Droniuc urmează să achite statului cheltuieli judiciare aferente soluţionării cauzei, în valoare de 5.350 de lei. Sentinţa este atacabilă cu recurs la instanţa supremă, în termen de zece zile de la pronunţare.
Aspazia a dat mită 64.000 de euro
Aspazia Droniuc este asociat şi administrator al SC Groupe Frarom Agent de Asigurare SRL Cluj-Napoca, societate pe care a înfiinţat-o în cursul anului 2003 şi care are ca principal obiect de activitate intermedieri/brokeraj în asigurări. Încă de la înfiinţarea firmei, Aspazia Droniuc a derulat intermedieri de asigurări, principalul său client fiind societatea Unica.
Conform procurorilor, Aspazia Droniuc a urmărit şi obţinut asigurarea parcului auto al RATUC Cluj, iar pentru atingerea acestui scop a intervenit şi "a apelat la influenţa de care Sorin Apostu se prevala că o are" asupra directorului RATUC, Liviu Neag, regia fiind o instituţie aflată în subordinea Consiliului Local Cluj-Napoca. "S-a stabilit din actele dosarului că, pentru semnarea acestor contracte, atribuţiile revin directorului regiei, persoană la care inculpatul Apostu Sorin a intervenit la solicitarea învinuitei Droniuc Aapazia (împrejurare confirmată de însuşi directorul RATUC, Neag Liviu, în mărturia depusă la dosar) şi în urmărirea obţinerii unui folos necuvenit (ce s-a ridicat la suma totală de 274.330,54 lei, echivalentul a 64.000 de euro)", se arată în rechizitoriu.
Contract de asistenţă cu nevasta lui Apostu
De asemenea, potrivit declaraţiei date de Aspazia Droniuc, în cursul lunii octombrie 2011 aceasta a convenit cu Sorin Apostu să o ajute, prin noi intervenţii la directorul RATUC Cluj, în vederea obţinerii contractului de asigurări pentru anul 2012 al aceluiaşi parc auto.Astfel, din declaraţia Aspaziei Droniuc rezultă că, la solicitarea sa, Sorin Apostu a promis că va interveni la directorul RATUC Cluj pentru a-i obţine încheirea unui număr cât mai mare de poliţe de asigurare. Conform procurorilor, pentru ajutorul dat Sorin Apostu i-a cerut Aspaziei Droniuc să încheie un contract de asistenţă juridică cu soţia sa, Monica Apostu, astfel că i-a dat numărul de telefon al acesteia pentru a o putea contacta.Potrivit procurorilor, cele două nu se cunoşteau înainte, nu aveau niciun fel de relaţii, legătura dintre acestea fiind facilitată tocmai de inculpat, însuşi contractul de asistenţă juridică fiind încheiat la iniţiativa acestuia. "(...)A. S. mi-a zis să iau legătura cu soţia sa A. M., mi-a spus că este avocat şi să închei cu ea un contract de consultanţă juridică. Până la acel moment nu am avut relaţii cu A. M., o ştiam doar din vedere. A. S. mi-a dat cu prilejul acelei discuţii numărul de telefon al soţiei sale pentru a o contacta, am sunat-o şi ne-am întâlnit în oraş, din câte reţin la un restaurant. I-am spus lui A. M. că vorbisem cu soţul ei anterior şi că trebuie să încheiam un contract de asistenţă juridică, ea a zis că OK....", le-a mai declarat Aspazia Droniuc procurorilor.
Droniuc a arătat că, deşi au fost încheiate două contracte de asistenţă juridică şi au fost emise un număr de 21 de facturi fiscale, fiind achitată în perioada 2009-2011 suma totală de 274.330,54 de lei, Monica Apostu nu a efectuat niciun act de consultanţă juridică, nu i-a remis niciodată niciun raport şi nici nu i-a cerut vreodată o astfel de conduită, "fiind clar între părţi că acele contracte au doar rolul de a masca foloasele necuvenite remise în contextul celor mai sus arătate".
Când avea nevoie de avocat apela la altcineva
De altfel, Aspazia Droniuc a subliniat că, atunci când a avut nevoie de serviciile unui avocat, a angajat o altă casă de avocatură. Procurorii spun că intervenţiile lui Sorin Apostu asupra directorului RATUC, Liviu Neag, sunt confirmate chiar de directorul regiei în declaraţia dată în acest dosar. Conform rechizitoriului, pe de altă parte, deşi Monica Apostu a declarat că, în exercitarea calităţii de avocat, a avut numeroase întâlniri cu Aspazia Droniuc, şedinţe de consiliere pentru dezbaterea unor "probleme" pe care Droniuc le-ar fi avut la firmă, din interceptările realizate în cauză rezultă că în perioada iulie-noiembrie 2011 singurele contacte dintre Monica Apostu şi Aspazia Droniuc au fost cele din zilele în care s-a realizat transmiterea facturilor pentru plată, activitate care dura câteva minute şi avea loc pe fugă, întotdeauna la domiciliul Monicăi Apostu sau cele în care prin intermediul Monicăi Apostu au fost stabilite întâlniri cu Sorin Apostu, întâlniri care au avut loc tot la domiciliul celor doi soţi.
Dosarul Apostu
Fostul primar din Cluj Sorin Apostu şi omul de afaceri Călin Stoia au fost arestaţi preventiv în noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2011, de Curtea de Apel Cluj. Potrivit DNA, Sorin Apostu a fost trimis în judecată, în stare de arest, pentru luare de mită în formă continuată (18 acte materiale), complicitate la spălare de bani în formă continuată (19 acte materiale), complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (19 acte materiale), trafic de influenţă în formă continuată (21 acte materiale), instigare la spălare de bani în formă continuată (23 acte materiale), instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (23 acte materiale) şi primire de foloase necuvenite. Omul de afaceri Călin Stoia, administrator al SC Compania de Salubrizare Brantner Vereş S.A, a fost trimis în judecată, în stare de arest, pentru dare de mită în formă continuată (18 acte materiale), participaţie improprie la spălare de bani în formă continuată (19 acte materiale), participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (19 acte materiale). Sorin Apostu a demisionat din funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca în 15 februarie.Dosarul cu numărul 1767/33/2011, având ca obiect principal luarea de mită şi în care au fost trimişi în judecată fostul primar din Cluj-Napoca Sorin Apostu, alături de Călin Mihai Stoia, Monica Undina Apostu şi Aspazia Droniuc, a fost strămutat de la Curtea de Apel Cluj şi înregistrat pe rolul Secţiei penale, pentru cauze cu minori şi de familie a Curţii de Apel Târgu Mureş, în 9 martie. Primarul suspendat al municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, o cunoaşte pe femeia de afaceri Aspazia Droniuc de mai bine de zece ani şi au pus la cale asigurarea parcului auto al RATUC încă din 2008, pe vremea când Apostu era viceprimar, reiese din rechizitoriul întocmit de procurorii DNA Cluj.
Se încarcă comentariile...
