Clujenii care au „bătut“ statul la Curtea Europeană

0
Publicat:
Ultima actualizare:

54 de sentinţe cu referinţe la Cluj-Napoca a emis Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) împotriva statului Român. În majoritatea cazurilor, reclamanţii au obţinut din partea statului român despăgubiri materiale de zeci sau chiar sute de euro.

Atunci când nu mai au nicio speranţă în justiţia românească, cei  care îşi caută dreptatea apelează la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Fie că este vorba de case sau terenuri recuperate după zeci de ani de la statul român, fie că este vorba de obţinerea unor drepturi salariale sau rele tratamente aduse din partea organelor de anchetă, cei nedreptăţiţi de statul român îşi găsesc dreptatea în faţa judecătorilor de la Strasbourg. Pe pagina oficială a CEDO apar 54 de sentinţe cu referinţe la Cluj-Napoca, în care statul român a pierdut. Statistica este făcută de când România a aderat la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în urmă cu 16 ani, şi până astăzi. În majoritatea cazurilor, reclamanţii au obţinut din partea statului român despăgubiri materiale de zeci sau chiar sute de euro.

Judecător “penal”, câştigător la CEDO

Unul dintre cele mai mediatizate procese câştigate la CEDO este cel al controversatului ex-judecător Viorel Burzo, condamnat penal pentru ca primea şpagă inclusiv oale Zepter. Burzo a fost despăgubit de statul român în urma unei sentinţe a Curţii Europene a Drepturilor Omului, emisă în iunie 2009, cu 10.000 de euro. Judecătorii europeni au ajuns la concluzia că acesta a fost deţinut în condiţii degradante.  Fostul judecător a dat în judecată România pentru că a fost nemulţumit de condiţiile de detenţie. Viorel Burzo a fost arestat în celebrul dosar "Gherla", în urma unui denunţ depus de bulibaşa ţiganilor din cartierul clujean Someşeni, Lajos Gabor. Apoi, Viorel Burzo a fost condamnat pentru luare de mită. Arestarea sa a intervenit pe când îndeplinea funcţia de şef al Sectiei Penale a Curtii de Apel din Cluj.

Magistraţii CEDO au reţinut în motivarea deciziei lor că după arestarea sa, în 2001, Viorel Burzo a petrecut 11 zile într-o celulă de la subsol, de 5,75 metri pătraţi, fără încălzire, alături de alte două persoane. El avea permisiunea de a folosi toaleta doar de două ori pe zi. Viorel Burzo a fost apoi transferat la penitenciarul Jilava din Bucureşti, unde a rămas până în august 2002, într-o celulă de 14 metri pătraţi, fără apă potabilă, împreună cu nouă deţinuti. În august 2002, fostul magistrat a fost transportat în condiţii inumane într-un vagon - închisoare la Penitenciarul din Bistriţa, unde a rămas până la eliberarea sa condiţionată, pe 25 iulie 2003.

Cele mai multe procese


Majoritatea cauzelor câştigate la CEDO se referă la procesele proprietarilor de case şi terenuri ale căror bunuri au fost confiscate de stat în regimul comunist. Un astfel de proces a fost cel al clujencelor Rodica Iovana Cherebeţiu şi Ana Suzana Liliana Jeana Pop, care au dat în judecată România pentru un proces de retrocedare a cinci apartamente, ce au aparţinut mamei lor. Plângerea celor două femei s-a referit la incapacitatea de a putea folosi apartamentele în ciuda recunoaşterii juridice a proprietăţii lor.
Prin urmare, statul a fost obligat să plătească 15.000 de euro celor două reclamante. Sentinţa de la Strasbourg a fost pronunţată în mai 2008, după cinci ani de la sesizarea Curţii.
În cazul clujencei Monica Iluţiu, ce a dat statul în judecată pentru o proprietate, o casă de pe strada Memorandumului nr. 26, CEDO a dispus ca statul pârât să restituie reclamantei apartamentul, şi  plata a 50.000 de euro.

Un alt caz o implică pe clujeanca Olimpia-Maria Teodorescu, care a demarat la CEDO un proces cu România, pentru o casă şi un teren de 1.460 de metri pătraţi, situate pe Calea Turzii, confiscate de statul român în 1950. Succesorul reclamantei a fost despăgubit cu 430.000 de euro. Între timp, Olimpia-Maria Teodorescu a decedat.
Cu 90.000 de euro au fost despăgubiţi şi fraţii Viorel, Vintilă şi Maria Chiorean, pentru o proprietate de pe strada Someşului 15-17, confiscată de la părinţii lor de către statul român, în baza aceluiaşi Decret nr. 92-1950 privind naţionalizarea.  Proprietatea a fost formată din zece apartamente şi terenuri.

Judecătorii au câştigat la CEDO

Un grup de 47 de judecători şi personal auxiliar de la instanţele din Cluj, reprezentat de judecatoarea Andreea Ţulus (actual Chiş), a reuşit să obţină o victorie împotriva statului Român CEDO pentru încălcarea dreptului la un proces echitail. Judecătorii au reclamat neexecutarea unei hotărâri a Curţii de Apel Cluj din 2002 privind restituirea sumelor reţinute din salarii ca şi contribuţii pentru asigurările de sănătate pentru perioada 1 ianuarie 2000 – 30 martie 2001. “Procedura la CEDO cedo a fost destul de greoaie şi îndelungată. Procesul a fost finalizat după şase ani. Judecătorii nu au cerut daune morale în aces caz”, a declarat magistratul clujean Andreea Chiş  (fostă Ţuluş).

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite