Cluj: Străinii vor mămăligă şi sarmale la Cluj (INTERVIU)

Rosemary Barron, una dintre cele mai cunoscte specialiste în gastronomie din Marea Britanie promovează tradiţiile culinare ale Ardealului la „Turda Fest”. Rosemary Barron a vorbit pentru „Adevărul de Seară” despre motivele pentru care românii sunt în pericol să-şi piardă tradiţiile, dar şi despre potenţialul Clujului pentru turismul culinar.

Rosemary Barron a deţinut funcţia de preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Profesioniştilor în Artă Culinară, fiind şi autoarea mai multor lucrări de specialitate. A înfiinţat în cadrul departamentului de Ospitalitate, Recreere şi Managementul Turismului de la Universitatea Oxford Brookes, secţia „Oxford Gastronomica”. De tren ani, a venit în Ardeal pentru a-i ajuta pe ţărani şă-şi dezvolte afaceri în turismul culinar.

Ce veţi găti în cadrul demonstraţiei gastronomice de mâine la care va participa şi principesa Margareta a României?
Tema ediţiei de anul acesta a festivalului „Turda Fest” este mămăliga, acesta este preparatul pe care îl voi pregăti, folosind doar ingrediente locale precum legume sau brânză, însă într-un mod absolut propriu. Voi combina legumele în aşa fel, încât unora le va părea straniu, dar cu siguranţă gustos.

De ce aţi decis să reinventaţi mămăliga românească?
Generaţia tânără merge peste tot în lume şi va întâlni diverşi oameni sătui de propriile obiceiuri şi tradiţii. Pentru ca tinerii să fie motivaţi în acest sens, e nevoie de joacă. Să reinventezi vechiul într-o manieră absolut originală. Şi asta pentru că există pericolul să vă pierdeţi şi vor tradiţiile.

Din ce cauză se întâmplă acest lucru?
Problema mare este aceea a supermarketurilor. Industria alimentară din Danemarca, Germania, Olanda va invada şi România şi asta pentru că produsele lor vor fi mai ieftine. Însă, în România se va întâmpla asta abia peste cinci ani, deoarece încă nu aveţi drumuri suficient de bune pentru transportul acestora.

Care vor fi consecinţele directe pentru ţara noastră?
Tradiţiile vor muri încet, însă e important să nu le lăsaţi să moară. Produsele tradiţionale vor fi mai scumpe, oamenii le vor prefera pe cele ieftine din supermarketuri, iar ţăranii nu îşi vor mai putea susţine existenţa. Asta e munca pe care o fac de trei ani în Ardeal, merg la ţară, îi întreb ce au bun de mâncare şi îi ajut să creeze în jurul acestora o poveste, pentru că turismul culinar are mare potenţial.

În ce măsură are şi Clujul un asemenea potenţial?
Într-o foarte mare măsură, mai ales că în ultima perioadă pe aeroportul din Cluj se operează tot mai multe zboruri. Problema este că, dacă clujeanul nu va înţelege că are ceva bun de servit turistului, îi vor servi cu produse de la supermarket, iar străinul va zice „Avem asta şi acasă sau hai să mergem în Italia”.

Ce povestea aţi creea în jurul Clujului şi a mâncărurilor de aici?
Aveţi o istorie unică şi fascinantă, cea a imperiului austro-ungar, într-un mix perfect cu România modernă, aveţi o istorie foarte diferită, însă străinul nu vrea să mânânce la mic dejun brânză de Danemarca, aşa cum se întâmplă acum la hotelurile din oraş. De pildă, aş face un brand din brânza şi gemurile locale.