Cinci paturi de spital la Cluj, pentru persoanele arse

Cinci paturi pentru persoane arse. Aceasta este capacitatea Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca pentru tratarea persoanelor arse sau intoxicate cu fum.

„Avem un compartiment de chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă cu 12 paturi, dintre care cinci sunt pentru arşi”, a declarat pentru „Adevărul”, Monica Costin, purtătoarea de cuvânt a Spitalului. Singura secţie din judeţ destinată urgenţelor care implică persoane arse este deservită de doi medici plasticieni. „Dacă arsurile se întind peste 20% din suprafaţa corpului, persoanele sunt transportate la Spitalul de arşi din Bucureşti”, a susţinut Costin.

În condiţiile unui aflux mare de persoane arse există un plan roşu de urgenţă care prevede transportul victimelor la alte spitale din Bucureşti, Oradea sau Târgu-Mureş. În judeţul Cluj mai există un singur spital care se ocupă de arşi, însă nu în situaţiile de urgenţă- Spitalul de Recuperare.

”Noi avem 7 medici la secţia de chirurgie plastică şi microchirurgie, dar nu putem prelua urgenţele de persoane arse. Noi ne putem ocupa de persoanele arse doar după ce au fost stabilizate, în faza post- acută”, a declarat directoarea Spitalului de Recuperare din Cluj, Sanda Patrichi. Directoarea a trimis o adresă la Bucureşti prin care îşi manifestră disponibilitatea de a prelua pacienţii arşi după ce aceştia sunt stabilizaţi.

Situaţia localurilor din Cluj, o nebuloasă

În Cluj-Napoca sunt circa 30 de localuri situate la demisolul sau subsolul unor clădiri, locuri unde evacuarea în caz de incendiu ar fi dificilă. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi nici Primăria Cluj-Napoca nu au reuşit până la ora 14.00 să trimită o listă cu localurile care funcţionează fără autorizaţie.

Prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Ioan Vuşcan, a convocat o şedinţa cu instituţiile cu atribuţii de control  privind verificarea legalităţii funcţionării locaţiilor care găzduiesc evenimente publice. ”Din păcate, s-a constatat că există anumite probleme de ordin legislativ care, spre exemplu, permit funcţionarea unor cluburi cu o simplă declaraţie pe proprie răspundere din partea patronului până în momentul obţinerii autorizaţiei de funcţionare”, a susţinut Vuşcan.

 Pe aceeaşi temă:

Noaptea care a rupt inima României. Dr. Letiţia Coriu: „Pentru că nu aveau acte, notam răniţii cu cifre pe picioare“

Primii medici ajunşi la Colectiv: Un băiat cu pielea arsă râdea. Mi-a zis: «Poate arăt ca dracu', dar vreau să-mi faci ceva»