Ultima înregistrare cu Toma Caragiu, marele actor ucis la cutremurul din 4 martie 1977 în blocul în care locuia

Ultima înregistrare cu Toma Caragiu, marele actor ucis la cutremurul din 4 martie 1977 în blocul în care locuia

Bucureştiul, cel mai afectat de mişcarea seismică FOTO historia.ro

Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai teatrului şi filmului românesc, a murit la 51 de ani sub dărâmăturile blocului Continental, unde locuia. Ultima înregistrare cu îndrăgitul artist în studioul Televiziunii Române a fost realizată înainte cu o lună de cutremurul devastator din 4 martie 1977.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ultima înregistrare cu marele actor se păstrează în arhivele TVR şi este datată 5 feruarie 1977. Toma Caragiu avea doar 51 ani când a murit sub dărâmăturile blocului Continental din Bucureşti, unde locuia. Era în vârful puterii de creaţie, fiind cel mai popular actor român de la acel moment. 
 
Toma Caragiu a fost unul dintre cei mai mari actori ai teatrului şi filmului românesc. El a interpretat cu precădere roluri de comedie, dar a jucat şi în drame. Unul dintre filmele sale de referinţă a fost "Actorul şi sălbaticii", din anul 1975. În seara de 4 martie 1977, artistul ieşise pe scara blocului ca să-şi conducă un bun prieten, pe regizorul Alexandru Bocăneţ. Ambii au fost prinşi sub dărâmături.
 
Alexandru Bocăneţ, cunoscut realizator de televiziune, s-a remarcat prin emisiunea "Gala Lunilor", o adevărată paradă a marilor actori şi cântăreţi români. El a mai regizat şi serialul de divertisment "Profil pe 625 de linii".
Cântăreaţa Doina Badea a fost una dintre cele mai iubite voci ale muzicii uşoare româneşti din anii '60-'70. Ea a fost numită Edith Piaf a României, datorită timbrului său deosebit. Cutremurul a prins-o în lift, de unde nu a mai apucat să mai iasă.
 

Capitala a fost grav afectată

 
Povestea spune că în seara de 4 martie 1977 actorul se afla alături de regizorul Alexandru Bocăneţ în propria locuinţă, unde sărbătoreau finalizarea filmului „Gloria nu cântă” care îl avea drept personaj principal pe Caragiu. Cu toate acestea, la ora 21.22 atunci cand a început seismul, cei doi au fost surprinşi în scara blocului, Bocăneţ fiind pe picior de plecare. În momentul cutremurului, cei doi încercau să fugă pe scări. Această decizile le-a fost fatală, fiind prinşi între dărâmături. Trupul actorului a fost descoperit abia în a şasea zi de la seism, el fiind înmormântat chiar a doua zi, la Cimitirul Bellu, unde rămăşiţele sale se găsesc şi astăzi, la 44 de ani de la tragedie.
 
Fostul bloc în care a locuit marele actor a fost demolat în totalitate, dupa ce cutremurul l-a distrus până la etajul trei. Cu toate acestea, se spune că apartamentul de la etajul doi, acolo unde locuia Toma Caragiu a rămas intact în urma cutremurului, existând legende că până şi sticla de alcool pe care acesta o servea alături de prietenul său, regizorul de film si TV Alexandru Bocăneţ nu s-a mişcat de pe masă.
 
Cutremurul din 1977 s-a produs la ora 21:22:22, pe 4 martie 1977. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter şi o durată de circa 56 de secunde, 1.570 de victime, din care 1.391 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit.
 
Capitala a fost grav afectată. Aici, 33 de clădiri au fost complet distruse.  La nivelul întregii ţări au fost aproximativ 1.550 de victime, 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe au fost distruse. Imagini din Arhiva TVR prezintă cum arată România după seismul devastator: oameni răniţi prinşi sub tone de dărâmături, mormane de moloz, ţipete de durere, disperare şi multă neputinţă.  Specialiştii au apreciat că energia distructivă eliberată de seismul de acum 43 de ani a fost egală cu puterea a 10 bombe de tipul celei aruncată asupra Hiroshimei, pe 6 august 1945.
 
Din 40 de judeţe, 23 au fost grav afectate. Un raport din 1978 al Băncii Mondiale arată pagube economice totale în valoare de 2 miliarde de dolari, din care 70% în Bucureşti. În Bulgaria s-au înregistrat pagube materiale şi peste 120 de morţi.
 

Dispariţia unor monumente de arhitectură

 
Pagubele materiale s-au concretizat prin afectarea majoră şi chiar dispariţia unor monumente de arhitectură bucureşteană, printre care blocurile Dunărea, Continental-Colonadelor, Scala, Casata, Wilson, Nestor, fostul sediu al Uniunii Artiştilor Plastici (casa arhitectului Grigore Cerchez) şi clădirile de la strada Lizeanu colţ cu Bulevardul Ştefan cel Mare. Practic, în Bucureşti au fost rase de pe faţa pământului 32 de blocuri şi clădiri mari, iar 130 de edificii au fost grav avariate.. Din totalul pierderilor înregistrate la nivel naţional, primul loc a fost ocupat de Bucureşti cu 90% victime şi 70% pierderi materiale. Astfel, din cei 1.570 de oameni trecuţi în nefiinţă şi peste 11.000 de persoane rănite pe întreg teritoriul ţării, în Capitală s-au înregistrat, oficial, 1.391 de morţi şi circa 2.600 de răniţi.
 
În timpul mişcării telurice din seara de 4 martie 1977 au pierit şi importante personalităţi ale culturii româneşti. Atunci şi-au pierdut viaţa actorii Toma Caragiu şi Eliza Petrăchescu; poeţii, prozatorii şi criticii literari Alexandru Ivasiuc, A. E. Bakonsky, Savin Bratu, Daniela Caurea, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Mihai Gafiţa şi Aurel Lambrino, istoricii Corina Nicolescu şi Nicolae Vătămanu, regizorul Alexandru Bocăneţ, întreaga familie a îndrăgitei cântăreţe Doina Badea ş.a.
 
 Vă mai recomandăm şi:
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările