Psihiatru, despre ce urmează în pandemie: Delta Plus s-ar putea să creeze haos, e o chestiune de luni
0
Un cunoscut psihiatru din România explică pe pagina sa de socializare, pe înţelesul tuturor, ce ne aşteaptă în pandemie. Apariţia noilor tulpini, dintre care cea mai periculoasă, Delta Plus, ne dă fiori. Gabnriel Diaconu spune că este doar o chestiune de timp până când aceasta va infecta tot mai mulţi români.
Iată ce a postat medicul pe pagina sa de socializare:
Multă lume mă întreabă de noile tulpini de SARS-CoV-2, virusul care produce COVID.
După schimbarea taxonomiei (clasificării) de către OMS, variantele virale au primit litere ale alfabetului grecesc, în locul denumirii lor ”geografice” care predispunea la diverse confuzii.
Se consideră că Alpha este prima variantă înregistrată, suşa Wuhan (China), şi din care descind toate celelalte, evoluată ulterior în Beta, Gamma şamd.
În prezent două tulpini sunt considerate de interes, mai exact Delta, respectiv Delta Plus.
Delta Plus este o linie separată de descendenţă din Delta, comună în privinţa caracteristicilor unor gene care sunt implicate în sinteza proteinei Spike cu varianta Beta, sau ”mutaţia Kent” britanică.
Drept urmare este considerată de unii specialişti, la acest moment, drept o ”super-variantă”, atât privind infecţiozitatea dar şi capacitatea de bypass a sistemului imun.
Delta Plus ne îngrijorează foarte tare, medical.
Mutageneza virusurilor în plină epidemie este un fenomen cu două domenii de imprevizibil: unul care poate fi cartat, şi prezis cu un grad de fidelitate acceptabil, să-i spunem ”imprevizibil previzibil”, dat fiind caracterul de ”clichet” al evoluţiei spre neutralitate a unor alele/ polimorfisme genetice (în timp inactivate, sau degenerate). Cealaltă este marele ceasornicar orb, caracterul vieţii de-a fii complet neprietenoasă. Noi îi spunem ”haos”.
Termenul "val" este impropriu
Apariţia variantei Delta a făcut parte din imprevizibilul previzibil, dincolo de faptul că a făcut ravagii în India. Delta Plus, însă, nu. Delta Plus s-ar putea să creeze haos.
La acest moment, privind la evoluţia epidemică în România, dar şi genealogia cunoscută a variantelor de coronavirus în lume/ pe glob, câteva lucruri devin evidente:
1. E o chestiune de luni până când numărul infecţiilor cu COVID va reîncepe să crească. Termenul ”val” este impropriu atâta vreme cât vaccinarea continuă, şi rămâne un stăvilar în calea conectomicii virale, i.e. distanţei oarecare pe care trebuie să o parcurgă virusul între două gazde vulnerabile.
2. E o chestiune de luni până când o variantă de coronavirus va putea să treacă de bariera imună obţinută de individ fie prin boală, fie prin vaccin.
3. Drept urmare, este foarte posibil că vaccinarea anti-COVID va intra în practica periodică de imunizare a populaţiei, similar cu campania de vaccinare anti-gripală.
4. Observaţiile actuale, cel puţin cele din Israel, că infecţiile observate cu Delta la cei vaccinaţi sunt, cel mai probabil, cauzate de un viciu statistic, nicidecum de o predispoziţie a celor vaccinaţi de a contacta noua suşă (variantă).
5. Pe de altă parte, ce-ar fi trebuit să reţinem deja, ca strategie de sănătate publică, e că ce e astăzi în Hanoi, mâine e în Buenos Aires. Şi cu transformările dureroase, durabile în ce priveşte circulaţia oamenilor pe mari distanţe (aeroportuar, feroviar, maritim rutier etc), plasa de siguranţă nu e perfectă.
6. Avem, astăzi, un mic focar de COVID cu variantă Delta în Argeş. E greu de zis/ prezis/ estimat încotro o va lua, dacă mâine merge spre Moldova sau poimâine ajunge la Botoşani. Regula e ”un focar oriunde, un focar pretutindeni”.
7. De ce rămân cifrele pandemice mici în România, în pofida tuturor de mai sus? Pentru că avem încă suficiente insule de imunitate, şi o mobilitate oarecare care ne protejează, respectiv campanii de imunizare de jur împrejur, sensibil mai performante decât a noastră (cel puţin în Occident).
Şi totuşi, curbarea răspândirii unui agent/ vector viral până la punctul la care nu mai este epidemic/ pandemic nu va putea fi făcută prin extincţia lui, cât prin evoluţia populaţiei, respectiv adaptarea gazdei (a omului).
Virusul rămâne mereu cu un pas înaintea vaccinului
Biologic, omul se va adapta la virus. Propteaua dată de ştiinţă, folosirea de vaccinuri, va avea unic rezultat umanitar că această ”adaptare” se va face cu mai puţină pierdere de vieţi omeneşti. La fel de bine cum relaţia dintre virus şi vaccin este totuşi una de tip iepure/ broască ţestoasă. Virusul rămâne mereu cu un pas înaintea vaccinului.
Speranţele noastre se îndreaptă spre posibilitatea că a) imunitatea celulară (mult mai versatilă) este capabilă să ”recunoască” şi să neutralizeze coronavirus pe măsură ce e expusă succesiv la valuri de infecţie, respectiv b) că vaccinarea devine, treptat, mai adoptabilă în populaţii.
Paradoxul adoptabilităţii vaccinului anti-COVID în populaţie este că, cel mai probabil, se va întâmpla tot sub presiunea terorii şi a fricii imense de boală, şi de moarte.
Un nou 2020 să nu se repete
Alternativa de a face vaccinarea anti-COVID obligatorie (similar purtării centurii de siguranţă, sau a trusei de prim ajutor) se împiedică de diverse chestiuni particulare actului medical, sau politicilor de sănătate publică, vis-a-vis de povara medicală/ economică a pandemiei de COVID. Ca o ironie, deşi avem 4 milioane de victime, sute de milioane de infectaţi/ vindecaţi, trilioane de dolari pierdute în dezastrul economic înconjurător, conducerile lumii consideră, încă, morbiditatea COVID ca fiind incompatibilă cu vaccinarea obligatorie. E un lucru pe care medical va trebui să-l acceptăm.
În cele din urmă lupta aceasta pe care am dus-o, în ultimul an şi jumătate, cu ”noul coronavirus” va fi păzit mulţi oameni de un deznodământ fatal. Pentru deocamdată. Înveţi, în meseria de doctor, să îţi ajustezi realităţile şi expectativele pe măsură ce viaţa merge înainte.
Da, mă uit la ştirile despre Delta/ Delta Plus. Avem, acum, suficientă ştiinţă încât un nou 2020 să nu se repete, poate chiar mai rău, în România?
Da. Circuite făcute, doctori familiarizaţi deja cu patologia, algoritme de lucru perfecţionate, scheme de tratament cu suport empiric deja solid, şi vaccin.
Nu avem, din păcate, epidemiologi mai mulţi, DSP-uri mai performante, o digitalizare elastică şi robustă. Iar deocamdată nu pare să deranjeze pe nimeni că n-avem. Pentru că avem de altele, şi alte priorităţi.
Criza, spun unii, e mama oportunităţii. Alţii spun că e copilul bastard al prostiei. Depinde cum priveşti la problemă.
Vă mai recomandăm şi:
Prognoza meteo: Vijeliile puternice se întorc în forţă. Când scăpăm de caniculă
Cum arată Somnio, cel mai mare iaht rezidenţial din lume, fabricat în România, la Tulcea VIDEO
Se încarcă comentariile...
