Obiceiuri de Paştele Blajinilor, ziua când sufletele morţilor se ospătează cu alimente trimise în lumea de dincolo

Obiceiuri de Paştele Blajinilor, ziua când sufletele morţilor se ospătează cu alimente trimise în lumea de dincolo

Cimitirele se umplu de Paştele Blajinilor FOTO Tradiţie Ialomiţa

Paştele Blajilor sau Paştele Morţilor se ţine în lunea de după Duminica Luminată, la o săptămână şi o zi după Învierea Domnului. Paştele Morţilor sau Paştele Blajinilor cinsteşte sufletele celor adormiţi despre care se crede că se ospătează cu resturile de alimente trimise pe apă.

Ştiri pe aceeaşi temă

La sărbătoarea dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor, de Paştele Blajinilor, ţinut anul acesta de creştinii ortodocşi pe 9 mai, cimitirele se umplu de oameni care vin la mormintele rudelor să aprindă lumânări şi să dea de pomană celor nevoiaşi, cozonac, ouă roşii şi vin.

Tradiţia populară spune că blajinii, oameni blânzi şi paşnici, incapabili de a face rău, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oamenii de aici care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor rituale: cozonaci şi pască. Când sosesc cojile de ouă în ţara lor îndepărtată, în general după o săptămână, se serbează separat „aici“ şi „acolo“ Paştele Blajinilor.

Paştele Blajinilor: ofrande pe morminte

Conform Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Ialomiţa, de Paştele Blajinilor , credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomeni, se întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau în câmp, la iarbă verde. „Acolo“, după un an de post şi izolare, bărbaţii se întâlnesc cu femeile pentru procreare, se ospătează cu resturile de alimente trimise pe apă, căzute pe Pământ şi în iarbă, sau date de pomană de rudele de „aici“.
Astfel, oamenii îşi imaginau că pot petrece Paştele cu moşii şi strămoşii „aici“, prin venirea spiritelor morţilor când se deschid mormintele şi cerurile la Joimari.

Paştele Blajinilor: rădăcini din timpurile precreştine

Numele sărbătorii de după Săptămâna Luminată vine de la „blajini” (sau rohmani în unele zone), despre care vechile credinţe spun că ar fi oameni de pe tărâmul de „dincolo", o lume misterioasă şi necunoscută muritorilor. Tradiţia creştină populară de Paştele Morţilor spune că blajinii sunt de fapt sufletele celor morţi, ale celor care nu mai sunt printre noi.

Despre această veche tradiţie de Paştele Blajinilor, despre care etnologii spun că ar avea rădăcini încă din timpurile precreştine, fiind preluate şi unele elemente de mitologie specifice altor culturi şi popoare, s-au scris multe lucrări de specialitate. Interesant este romanul „Paştele blajinilor" al scriitorului Mihail Sadoveanu, care ilustrează atât de bine obiceiurile acestei zile în ţinuturile Moldovei.

„Această străveche tradiţie populară ne aduce aminte de sufletele celor plecaţi dintre noi, pentru care Biserica se roagă prin slujbele şi rânduielile sale", explică părintele Paul Tudorache, paroh la biserica “Sf. Cuvioasă Parascheva” din Călăraşi.
 

Vă recomandăm şi:

Tradiţii în Săptămâna Luminată, când „uşile“ Raiului se deschid pentru păcătoşi. Ce rânduieli speciale se fac la înmormântări

Tradiţii şi superstiţii de Dragobete, ziua când se logodesc păsările. Ce vrăji de iubire se fac şi cum aduci sporul în casă

Tradiţii şi superstiţii de Sfinţii Mihail şi Gavril, cei care poartă cheile Raiului. Ziua în care sunt „arse“ păcatele, iar cine munceşte va muri în chinuri

Tradiţii şi superstiţii de Sfânta Maria. Adormirea Maicii Domnului, ziua când se culege năvalnicul, ultima plantă de leac

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările