Balta cu peşti uriaşi: locul în care ai fir întins la pescuit şi relaxare

Balta cu peşti uriaşi: locul în care ai fir întins la pescuit şi relaxare

Polceşti, balta cu peşti uriaşi FOTO Facebook/Dan Constantin

Lacul Săruleşti, din judeţul Călăraşi, şi-a câştigat faima de „Big Fish Mecca“, însă pe lângă capturile demne de Cartea Recordurilor, este şi un loc ideal pentru relaxare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ascunsă în inima Văii  Mostiştei, la 40 de kilometri de Bucureşti, comuna Săruleşti din Călăraşi se mândreşte cu unul dintre cele mai frumoase lacuri din ţară. Împărţit în patru zone – Gurbăneşti, La Sălcii, Sănduliţa şi Polceşti –, lacul Săruleşti atrage anual  sute de pescari, dornici să vadă cu ochii lor peştii gigantici. Lacul antropic amenajat pe Râul Mostiştea a devenit celebru şi în străinătate, după ce a găzduit Cupa Mondială de Crap.
 
În ultimele zile, zeci de fani ai pescuitului au profitat de relaxarea restricţiilor pentru a merge la baltă, iar capturile uriaşe nu au întârziat să apară. Bucuria prinderii unui peşte-monstru este imortalizată într-o fotografie, după care animalul este redat mediului acvatic. Administratorii bălţilor spun că au luat toate măsurile de siguranţă pentru ca pescuitul să se desfăşoare în condiţii optime, fără ca vizitatorii să rişte infectarea cu noul coronavirus. La sosire, pescarilor le este măsurată temperatura, standurile de pescuit sunt aşezate la distanţe mari, între 10 şi 70 de metri, iar masca este obligatorie pe aleile din zona bălţilor.
 
 
Segmentul deschis pentru pescuit sportiv are o formă dreptunghiulară, cu lungimea de 900 de metri şi lăţimi variabile. În zona cea mai îngustă, lacul are 120 de metri. În zona cea mai lată, are în jur de 160-170 de metri. Adâncimile maxime sunt între trei şi patru metri. Pescuitul se desfăşoară pe un singur mal, care este relativ drept şi pe care se poate campa fără probleme. Accesul pe lac este simplu. Din drumul comunal DC21, care traversează satul Polceşti, se desprinde un alt drum, care coboară spre lacul împrejmuit cu un gard de protecţie. Se poate intra printr-un singur punct, care este marcat printr-un panou. De la intrare, drumul merge pe marginea lacului. Distanţa de la ieşirea de pe drumul comunal la intrarea pe lac este de aproximativ 600 de metri.
 

Peşti-trofeu de 70 de kilograme

 
Începând cu anul 2019, zona Polceşti a lacului Săruleşti a devenit pistă dedicată pescuitului la crap. Pentru o taxă de 125 de lei, pasionaţii de pescuit pot sta cu undiţele în apă timp de 24 de ore. Luciul de apă are 420 de hectare, o lungime de 20 de kilometri (între barajul de la Gurbăneşti şi digul de la Tămădău), lăţimea maximă ajunge la 600 de metri, iar adâncimea atinge, pe alocuri, 11 metri. Pe fundul actualului lac, apărut dintr-o eroare hidrotehnică, în cadrul lucrărilor din anii 1983-1987 de a face Bucureştiul port la Dunăre, se află satele Ciofliceni şi Pavliceni, plus părţi întregi din Săruleşti-sat, Preasna şi Sănduliţa.
 
 
„Până la inundare, care a dus la creşterea nivelului apei cu cinci metri, în zonă existau mai multe ferme piscicole, iar acţiunea n-a mai lăsat timp pentru recoltarea peştilor din acele bazine. Peştele care s-a regăsit astfel în lacul Săruleşti a beneficiat, ulterior, de un biotop mai prielnic, iar apa foarte calcaroasă a determinat creşterea scoicilor, racilor şi melcilor, hrană cu multe proteine care favorizează apariţia unor exemplare gigantice de crap. Pe lângă speciile de răpitori – biban, şalău, ştiucă şi somn. În lacul Săruleşti există următoarele specii de peşti: cteno, plătică, caras şi babuşcă. În lac sunt şi exemplare de morun foarte mari, de 30 şi 70 de kilograme, adevărate trofee. Nu dorim decât ca şi aceşti peşti să poată fi prinşi şi fotografiaţi“, explică Dan Constantin, responsabil cu pescuitul pe lacul Polceşti.
 

Raiul crapilor şi sturionilor

 
Lacul Polceşti are o suprafaţă totală de aproximativ 50 de hectare. Pescuitul la crap în sistem catch & release se face pe un segment de lac de aproximativ 16 hectare, despărţit de restul lacului prin pereţi din plasă. 
„Estimăm că populaţia de crap a lacului este de aproximativ 220-240 de exemplare de peste zece kilograme. Avem mulţi crapi de peste 15 kilograme şi cel puţin cinci-şase crapi diferiţi, care cântăresc în jur de 20-25 de kilograme. Estimarea noastră se bazează pe populările pe care le-am făcut în ultimii doi ani, dar este posibil să existe şi crapi mai mari, din anii anteriori. Cei mai mari crapi pe care ştim că i-am introdus în lac depăşeau 25 de kilograme. 
 
 
Credem însă că, pe măsură ce lacul va fi pescuit, pot apărea şi crapi mai mari de 25 de kilograme, între care şi exemplare noi. În sezonul actual, ne propunem să continuăm populările cu crapi de minimum 10 kilograme, recoltaţi din lacurile adiacente pe care le administrăm. Vom urmări şi ritmul în care cresc crapii, pentru a avea un echilibru între densitatea de crap şi ritmul de creştere“, a explicat administratorul bălţii.
În afară de crap, pe fundul lacului Polceşti trăieşte o populaţie semnificativă de sturioni – cel puţin 200, cu greutăţi de până la 60 de kilograme. Administratorii iau serios în calcul varianta de a muta sturionii într-un lac mai mare. 
 

Operaţiunea de salvare a unui uriaş sufocat de gunoaie

 
La sfârşitul lunii ianuarie, Dan Constantin a reuşit să salveze un morun care înghiţise gunoaie aruncate în lacul Săruleşti. Peştele uriaş  zăcea de mai multe zile la suprafaţa apei, după ce în gură i se prinsese un ghemotoc de aţe dintr-un sac de rafie. Operaţiunea de prindere a peştelui de 180 de kilograme a avut loc pe 30 ianuarie. Dan Constantin spune că nu se ştia de existenţa morunului uriaş în lacul Săruleşti. Existau, totuşi, nenumărate legende cu privire la peşti-monstru, dar nimeni nu prinsese vreunul.
 
Exemplarul era un mascul cu o lungime de 237 de centimetri, o circumferinţă de 110 centimetri şi o greutate de circa 180 de kilograme. „Din păcate, morunul pe care l-am salvat era foarte slab, pentru că nu s-a mai putut hrăni corespunzător. Are 30 de ani şi poate trăi liniştit 100 de ani, timp în care ajunge la o greutate de 400-500 de kilograme. Nu este un pericol pentru crapii uriaşi din lac, pentru că el se hrăneşte cu larve şi peşti mici, albitură, cum spunem noi: babuşcă, plătică sau caras. Bănuim că a ajuns în zonă de la fosta fermă piscicolă, în momentul în care lacul a fost creat artificial. Multe specii de peşti s-au rătăcit atunci, au migrat către alte zone“, explică pescarul. 
 
 
Recent, pe pista de crap a lacului Polceşti a fost introdus un peşte deosebit de frumos, la momentul eliberării acesta cântărind cu puţin peste 46 de kilograme. „El va purta numele primului pescar care va reuşi să-l captureze. Fir întins!“, spune Dan Constantin.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: