Legenda tătarilor îngropaţi în morminte comune din Cozieni. Misterul celor două gorgane din localitatea buzoiană

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cele două morminte sunt simetrice Foto Virgil Bâgiu
Cele două morminte sunt simetrice Foto Virgil Bâgiu

Bătrânii unui cătun din zona de munte a Buzăului au adus cu ei până în zilele noastre poveşti despre trecutul localităţii. Una dintre legende vorbeşte despre un masacru, produs cu multe sute de ani în urmă, căruia i-au căzut victime nomazii tătari care poposeau pe o pajişte de lângă satul lor. Unii bănuiesc şi locul în care au fost îngropaţi.

Pentru localnicii din Cozieni, comună din zona colinară a judeţului Buzău, înconjurată de păduri, două misterioase movile din piatră, asemenea unor morminte, ”gorganele” cum le spun ei, au fost mereu sursa unor bănuieli. Forma lor simetrică dar şi compoziţia geologică sunt pentru mulţi dintre oamenii locului indicii că a fi fost ridicate de strămoşi, cu un scop anume, şi nu sunt creaţii ale naturii.  

  

Virgil Bâgiu, un pasionat de istorie locală, crede că cele două movile ar fi morminte comune, făcute cu multe sute de ani în urmă. 

”Aceste morminte sunt pe o potecă care duce de la Cozieni spre satul Teiş, spre nord-est. Sunt amplaste precum biserica, cu naosul spre est şi pronaosul spre vest. Este o distanţă foarte mică între ele, de un metru şi ceva. Au vreo patru metri la bază şi vreo doi metri înălţime. Ar putea fi şi o groapă comună”, spune Virgil Bâgiu. 

Foto Virgil Bâgiu

buzau

Are motivele lui să creadă că sunt realizate de om. Virgil Bâgiu spune că astfel de ridicături de pământ nu mai sunt pe nicăieri în apropiere iar roca din care sunt făcute este de negăsit în zonă.

”Curiozitatea mare e că acele pietre care parcă sunt din siliciu, cu sticlă în ea, sunt puse în trepte, aşa cum au fost construite piramidele egiptene. La noi nu se mai găsesc astfel de pietre. De asemenea, movile aşa de mari nu mai sunt pe nicăieri în zona noastră. Ele sunt foarte aproape de vechea potecă, o cărare de trecere între Cozieni şi satul Teiş. Acum lumea nu mai circulă pe acolo fiindcă nici nu prea mai are cine să mai circule. Au rămas puţini bătrâni”, declară Virgil Bâgiu.

Foto Virgil Bâgiu

buzau

Mormântul unor tătari, una din ipoteze

Gorganele ar putea ascunde rămăşiţele unor tătari, despre care vorbeşte o legendă de-a locului. Virgil Bâgiu a auzit de la bătrânii satului povestea terifiantă despre uciderea în masă a unor nomazi tătari, care ar fi poposit cu multe sute de ani lângă un sat al comunei Cozieni.

”Se vorbeşte în bătrâni despre trecerea tătarilor pe aici iar o întâmplare groaznică s-ar fi produs lângă fostul sat Pietrile, la patru kilometri de aici, de aceste morminte. Se zice că aici a poposit un grup de tătari, o ceată de vreo 80 de oşteni cu căpetenii, dar şi rude ale lor, nomazi. Şi-au întins corturile pe o pajişte de la marginea unei păduri şi, stând acolo, noaptea, localnicii i-au atacat cu furci, topoare şi i-au omorât până la ultimul. Legenda zice că i-au îngropat pe toţi într-o groapă comună, despre care nu ştie nimeni nimic”, povesteşte Virgil Bâgiu (foto). 

Există adevăr în spatele acestei legende, spune localnicul pasionat de istorie, deoarece invazia tătarilor s-a produs în secolul al XIII-lea, traseul hoardelor fiind de la nord spre sud, pe lângă arcul carpatic, deci şi prin această zonă. Bâgiu îşi întăreşte supoziţia, menţionând că această parte a subcarpaţilor de curbură a fost un culoar pentru migratori, în secolul al XI-lea, pe aici trecând pecenegii, toponimul Pecineaga amintind de acest episod al istoriei locurilor.

Foto Virgil Bâgiu

buzau

Virgil Bâgiu spune că locului în care s-ar fi produs masacrul i-a rămas numele ”La tătărime”, acesta fiind în viziunea sa încă un argument în susţinerea ipotezei că evenimentul chiar a avut loc.

”Povestea despre uciderea tătarilor s-a menţinut prin viu grai, din bătrân în bătrân, până în zilele noastre. De aceea au botezat acel punct La tătărime. La fel s-a întâmplat şi cu locul numit La mormântul Arghirei, care are în spate o poveste mai nouă, de la sfârşitul secolului XIX, despre care oamenii zic că a fost adevărată. Este vorba despre o fată de ţigani, de bulibaşă, care a murit pe vremea tifosului. O chema Arghira şi avea vreo 15 anişori când a murit şi a fost îngropată cu toate bunurile ce îi aparţineau ei. Acum locului i se zice La mormântul Arghirei. Probabil, tot aşa, şi La tătărime are în spate o poveste adevărată”, este de părere localnicul din Cozieni, pasionat de istorie.

Virgil Bâgiu intenţionează să deschidă în Cozieni un muzeu de istorie locală, în care va expune atât obiecte foarte vechi, adunate din gospodăriile sătenilor, cât şi transcrieri ale unor legende locale, care sunt pe cale de dispariţie odată cu îmbătrânirea populaţiei.

CITEŞTE ŞI: Uriaşii misterioşi care stăpâneau Buzăul. Legendele ascunse ale Zidului din Valea Salciei, construit de stăpânii ţinutului

Buzău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite