FOTO Bătrânul Carpaţilor, cel mai în vârstă stejar din România. Povestea arborelui făcut celebru de Prinţul Charles
0Ascuns după alţi stejari seculari, bătrânul arbore din localitatea braşoveană Mercheaşa, ajuns la o vârstă impresionantă, datată cu precizie, a fost mediatizat abia recent, în urma unui concurs iniţiat de Prinţul Charles.
Considerat o minune a naturii, stejarul secular din satul braşovean Mercheaşa a rezistat războaielor, sutelor de ierni de geroase, ploilor şi cutremurelor. Specia stejarului este "Quercus robur" şi are o circumferinţă, măsurată la înălţimea de 1,3 metri de la pământ, de 9,3 metri. Are o înălţime de 21,3 metri şi o coroană aproape întreagă, frumos rotunjită. În plus, până la înălţimea de 3 metri de la pământ, are cinci cioturi, urme ale unor ramuri rupte de-a lungul vieţii sale.
Copacul este sănătos şi nu a fost afectat de insecte dăunătoare, iar în partea de jos are patru zone cu scoarţă arsă superficial, probabil urme ale focurilor făcute de ciobanii care au grijă de vitele satului.
Descoperit în urma unui concurs
Stejarul a fost înscris de Asociaţia Geopark Perşani, care acum se numeşte Carpaterra, în competiţia Arborele anului în România, pe care a şi câştigat-o în 2011. Puţini sunt cei care ştiu că secularul stejar a fost identidificat în urma unui concurs iniţiat de Prinţul Charles şi Fundaţia Mihai Eminescu. Competiţia „Cel mai bătrân copac de pe pajiştea comunei“ a dus la descoperirea Bătrânului Carpaţilor.
Copacul face parte dintr-o rezervaţie naturală de stejari seculari, declaraţi monumente ale naturii, şi a stârnit interesul nu numai al cercetătorilor, ci şi al turiştilor. Bătrânul Carpaţilor este acum îngrădit pentru a nu fi distrus şi poate fi vizitat de toţi cei care vor să îi cunoască povestea.
Bătrânul Carpaţilor aşteaptă vizitatori
Studiind legătura vârstei cu circumferinţa unui stejar s-a ajuns la concluzia că Stejarul din Mercheaşa are o vârstă de circa 900 de ani, rămânând sub semnul întrebării care sunt amintirile acestuia. Firul istoriei arată că sigur a privit la ridicarea satului Mercheaşa (atestat în 1448, potrivit Enciclopediei Geografice a României).
Ani la rând, stejarul a scăpat de fierul toporului. A devenit tot mai falnic, mai greu de doborât. Pe lângă el, au trecut spre răsărit saşii protejaţi de cavalerii teutoni în migraţia lor. Au ridicat aşezări, cetăţi, au întărit fortificaţii precum: Hoghiz, Şoarş, Ungra, Micloşoara, Cetatea Brasovia întărită de teutoni între 1212-1218 şi altele, iar în anul 1241, bătrânul stejar a simţit iureşul tătarilor în timpul Marii Invazii pustiitoare.
Pe „Bătrânul Carpaţilor", aşa cum l-au numit cei din Asociaţia Geopark Perşani (actualmente Carpaterra), îl puteţi găsi peste dealuri, pe un drum pe care nu orice maşină îl poate parcurge. Odată ce ajungeţi la el puteţi să îl admiraţi în toată splendoarea.
Stejarul se găseşte mai sus de satul Mercheaşa, aparţinător de comuna Homorod, din judeţul Braşov, pe o păşune cu stejari seculari, la aproximativ 1,7 kilometri est - nord est de localitate. Satul Mercheaşa se află la 70 de kilometri de Braşov şi 5 kilometri de Rupea.
Pe aceeaşi temă:
FOTO Cel mai înalt brad din România este în pădurea de la Şinca Veche şi are 62,5 metri înălţime
Se încarcă comentariile...
