Dantelăreasa din Braşov care face lucruri ce valorează greutatea lor în aur

Dantelăreasa din Braşov care face lucruri ce valorează greutatea lor în aur

Dantelăreasa din Feldioara. FOTO: Arhiva personală

O femeie din Feldioara, judeţul Braşov, lucrează dantelă într-o tehnică extrem de rară, prin care produce obiecte vestimentare care valorează greutatea lor în aur. Artista populară a învăţat de mică acest meşteşug şi l-a transmis mai departe fiicelor, nurorii şi unei prietene

GALERIE FOTO

Meşteşugurile populare sunt una din cele mai importante părţi ale moştenirii culturale a unui popor. România este o ţară bogată în ce priveşte artiştii populari şi creaţiile lor iar la târgurile meşteşugăreşti organizate de-a lungul şi de-a latul ţării întotdeauna artiştii populari vin cu cele mai interesante obiecte create de ei iar vizitatorii apreciază aceste creaţii. Tradiţia meşteşugurilor este una foarte veche iar femeile obişnuiau să înveţe una de la alta, în şezătorile care se organizau în fiecare seară în satele româneşti. Unul dintre meşteşugurile perpetuate în aceste şezători este cel al dantelei, simbol al eleganţei timp de secole. Dantela era folosită atât la obiectele de îmbrăcăminte, cât şi la aşternuturi sau ca podoabă. Fetele învăţau încă de mici să facă dantelă iar tehnicile au evoluat, de-a lungul timpului. 

 

Dantela reginelor

 
Dantela cu suveica sau dantela în tehnică Frivolité, cunoscută drept „Dantela reginelor”, în care Violeta Karmen Roman este specialistă, valorează greutatea ei în aur, după cum spunea chiar Regina Maria a României. Aceasta pentru că, pe de o parte, este o tehnică în care s-au specializat puţine femei, iar pe de alta pentru că se pot face nu numai obiecte vestimentare, ci chiar şi bijuterii care pot fi purtate în ocazii speciale. Dantela cu suveica a ajuns pe meleagurile noastre odată cu colonizarea saşilor în Ardeal, adică în urmă cu 8 secole. Meşteşugul venit din Flandra a ajuns, mai întâi, în sud-estul Transilvaniei. Ca tehnică de execuţie face parte din tehnicile dantelelor vechi şi este socotită dantelă de lux. 
 
Femeia din Feldioara a învăţat la 9 ani acest meşteşug deosebit de la tanti Ani, o săsoaică din Agnita, vânzătoare la „Arta Populară”. Săsoaica lucra din fir de aţă de papiotă şi făcea doar metraje. Mai târziu, Violeta Roman a cunoscut o doamnă din Sibiu care lucra cu două fire (cum o face acum artista din Feldioara), mai exact cu naveta şi cu aţă de pe papiotă. Artista populară spune că a fost primul lucru pe care l-a văzut mai neobişnuit, a mers acasă, a încercat şi nu s-a lăsat până nu a reuşit şi ea să deprindă această tehnică. 
 
Dantela era lucrată în România în principal de săsoaice, dar, la un moment dat, a dispărut, deoarece este un meşteşug extrem de migălos. Săsoaicele foloseau suveicuţe sau navete din corn de vită, dar acum materialele sunt mai moderne. Cele care au adus tehnica pe teritoriul ţării noastre foloseau metraje pe care le aplicau pe diferite obiecte de vestimentaţie sau pe obiecte de uz casnic, cum sunt feţele de masă, şerveţelele, lenjeriile de pat. Şcolile de fete şi liceele pedagogice au dus tradiţia mai departe, însă, odată cu dispariţia acestora, s-a pierdut şi tradiţia. 
 
Violeta îşi aminteşte cum a învăţat ea diverse meşteşuguri. „Eu am crescut în şezătorile vechi. La 4 ani, la 5 ani, la 6 ani, în casa unui frate al tatălui meu, în judeţul Sibiu, unde am crescut pe Valea Hârtibaciului, am participat la şezătorile bătrâneşti, şezătorile vechi, aşa cum erau odată, unde veneau femeile cu furca să toarcă sau să coasă şi gazda avea pus războiul. În şezătorile acelea am învăţat să torc pe câlţi, pentru că, niciodată, ca să înveţi, nu-ţi dădea nimeni lână bună, ca să-ţi iasă firul bun. Trebuia să te chinui, trebuia să munceşti din greu, pentru că femeile spuneau că, dacă te chinui, dacă munceşti să înveţi, atunci îţi şi rămâne ce ai învăţat. Într-adevăr, sunt lucruri pe care le-am învăţat acolo: să cos, să fac dantelă cu croşeta şi multe alte lucruri care astăzi mă ajută în meşteşug”, a povestit artista populară. De-a lungul anilor, Violeta Roman a învăţat mai multe tehnici şi a ajuns să le perfecţioneze. Dantela a rămas, însă, preferata ei. 
 

Scutecele regelui Ferdinand, lucrate în această tehnică, premiate la Paris

 
Personalităţi marcante au lucrat această dantela cu dichis. „La începutul secolului al XX-lea a fost meşteşug preorăşenesc, lucrat de doamnele din înalta societate, printre care s-au numărat reginele Elisabeta şi Maria ale României. Scutecul de botez al Principelui Ferdinand, lucrat în această tehnică de către regina Elisabeta, fiind premiat cu Marele Premiu la Marea Expoziţie de la Paris din 1900”, a povestit Violeta Karmen Roman. Prin această adevărată artă se pot obţine obiecte de îmbrăcăminte sau podoabe extrem de diverse. „Cu ajutorul navetei se pot face guleraşe, se pot face metraje care se pot aplica pe design vestimentar, se pot face şerveţele. Depinde ce ne dorim să facem, se pot face bijuterii: cercei, coliere, brăţări”, a mai spus artista populară. Violeta a transmis pasiunea către doua dintre fiicele ei, una dintre nurori şi o buzoiancă pasionată de dantelă. 
 

Din Feldioara, pe podiumurile marilor prezentări de modă

 
Arta dusă la desăvârşire de femeia din Feldioara a ajuns pe podiumurile celor mai apreciate lansări de modă, după ce Violeta a colaborat cu designerul francez Philippe Guilet. Acesta era interesat de dantelă iar singurul loc în care a găsit femei care încă lucrau în această tehnică a fost România. Astfel, designerul a aflat despre Violeta Roman, a luat legătura cu artista populară şi i-a propus să-i prezinte câteva dintre lucrările sale. 
 
În colecţia prezentată de francez, Violeta Roman a avut o ţinută intitulată „Constantina”, un costum oltenesc de arnăut pe care l-a îmbrăcat marele sculptor Constantin Brâncuşi. O altă ţinută, una funebră, „Luminiţa”, are lucrat tot scheletul uman lucrat în dantelă. Violeta Roman spune că a lucrat fiecare oscior după un tipar de schelet. „Între obiectele pe care le-am lucrat se numără bluza care trebuia să fie rochia funebră a colecţiei de modă „Prejudecăţi” a designerului Philippe Guilet. Este o bluză inspirată de ia românească, cu mâneca foarte largă şi care este lucrată în fir de mătase de brodat la maşina în două fire, cu aplicaţie de mărgele de nisip, negru pe negru. De asemenea, am şalurile de expoziţie, care sunt lucrate tot din mătase de brodat la maşina în două fie, unul pe gri şi unul pe negru”, a prezentat Violeta trei din piesele de rezistenţă realizate prin această tehnică. 
 
O altă piesa de rezistenţă este destinată unui eveniment mult mai fericit. „Este vorba despre prima rochie de mireasă cu aplicaţii de dantelă frivolité pe care am realizat-o. E lucrată cu mătase vegetală şi cu aplicaţii de mărgele de nisip foarte mărunte”, a mai explicat Violeta Roman. Pentru ca dantela să fie mai valoroasă, ea este lucrată cu mătase artificială sau cu papiotă. Bumbacul mercerizat nu este recomandat, deoarece acesta se destramă la prima spălare pentru că tehnica presupune un feston pe fir suport şi bumbacul mercerizat nu este recomandat în acest caz. Femeia din Feldioara speră ca, prin cele patru femei pe care le-a învăţat tot ce ştia despre dantelă, meşteşugul să fie transmis generaţiilor viitoare şi să fie păstrat aşa cum merită. Sper ca această dantelă să nu moară, să fie dusă mai departe de cele care au învăţat de la mine şi nu numai, să i se dea valoarea pe care o merită pentru că săsoaicele bătrâne pe care le-am întâlnit la târgurile la care am participat au spus că, lucrată la fineţe,în fir de mătase brodat la maşină sau fir de aţă la papiotă, subţire, această dantelă valorează greutatea ei în aur”, a încheiat Violeta. 
 
Vă mai recomandăm:
 

Dantelăreasa din Feldioara. FOTO: Arhiva personală

Imagini din aceeasi galerie
  • Dantelăreasa din Feldioara. FOTO: Arhiva personală
  • Dantelăreasa din Feldioara. FOTO: Arhiva personală
  • Dantelăreasa din Feldioara. FOTO: Arhiva personală
  • Dantelăreasa din Feldioara. FOTO: Arhiva personală
  • Dantelăreasa din Feldioara. FOTO: Arhiva personală
  • Dantelăreasa din Feldioara. FOTO: Arhiva personală
  • Dantelăreasa din Feldioara. FOTO: Arhiva personală
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările