VIDEO Dezastrul din „creşa“ de peşti de la Corotişca. Apele Române vor să-l amendeze pe cel care a decolmatat zona ca să salveze puietul

VIDEO Dezastrul din
„creşa“ de peşti de la Corotişca. Apele Române vor să-l amendeze pe cel care a decolmatat zona ca să salveze puietul

Pescari pe malul canalului Corotişca FOTO Florentin Coman

Nicio autoritate a statului nu-şi asumă răspunderea pentru administrarea zonei piscicole Corotişca, aflată în apropiere de oraşul Brăila. În schimb, cei care pun umărul la salvarea habitatului şi a milioanelor de exemplare de puiet de peşte sunt ameninţaţi cu amenzi.

Corotişca, Brăila. Un loc a cărui denumire nu spune mai nimic publicului larg. Pescarii, însă, îl consideră un adevărat paradis. De fapt, balta Corotişca este mai mult decât atât. Este un miracol. An de an, acolo prind viaţă zeci de milioane de peşti, într-un ciclu al naturii care se repetă de când lumea şi pământul.

În esenţă, Corotişca este o veritabilă maternitate a Dunării. Primăvara, când apele revărsate trec peste maluri şi inundă lunca, în baltă ajung, printr-un canal de legătură, mii de peşti în căutarea unui loc propice pentru depunerea icrelor. Crap, caras, sânger, somn, plătică, lin, şalău şi multe alte specii.

După cum am aflat de la unul dintre pescarii veterani din zona bălţii, brăileanul Valerică Bedreag, până acum vreo 20 de ani Corotişca avea un statut special. De acolo se adunau, în fiecare vară, zeci de tone de puiet care era folosit pentru repopularea Dunării sau a unor bălţi din judeţele Brăila şi Galaţi. Totul gratis, graţie dărniciei naturii.

Omul spune însă că de câţiva ani canalul de legătură s-a colmatat, aşa că peştii doar reuşesc să ajungă acolo, la revărsările de primăvară, să depună icrele, dar puietul nu se mai poate întoarce în fluviu. Captivi în apa mică, milioanele de peşti se sufocă şi mor sau hrănesc păsăretul care se adună puhoi la festin.

„Dacă m-ar ajuta Dumnezeu să câştig un milion de euro la loto, toţi banii i-aş băga în canalul ăsta. L-aş curăţa şi l-aş face cum era odată, să-ţi fie drag să te plimbi pe el cu barca sau cu vaporaşul, sau să stai pe mal cu undiţa în mână, la umbra sălciilor bătrâne”, şi-a destăinuit Valerică Bedreag visul secret.

Cât despre cauzele colmatării canalului, nu-i niciun secret. Totul a pornit de la exploatările forestiere haotice din pădurea de sălcii şi de plopi din vecinătate. În canal au căzut ramuri şi frunze de-a valma, iar utilajele folosite pentru manevrarea buştenilor au surpat malurile, desăvârşind dezastrul. În plus, dacă până acum două decenii de baltă şi de canal se ocupa o firmă piscicolă, acum luciul de apă este lăsat de izbelişte.

Autorităţile locale spun că parcă le-ar păsa de balta Corotişca şi de soarta dramatică a maternităţii peştilor, însă nu-s sigure cum ar putea face asta. Primăria din Brăila ne-a comunicat că terenul este întradevăr pe raza ei administrativă, însă că pădurea este a Direcţiei Silvice, iar luciul de apă este al Apelor Române. La rândul ei, Direcţia Silvică spune că nu are atribuţiuni în domeniul pisciculturii, în vreme ce Apele Române par să dea semne de o oarecare responsabilitate.

Decolmatare pe canalul Corotişca FOTO captură video

„La noi nu există, în momentul de faţă, niciun document din care să reiasă că am avea în administrare canalul Corotişca. Dar, dacă acesta nu este revendicat de nicio instituţie a statului sau entitate privată, în mod normal, aflându-se în zona dig-mal a fluviului Dunărea, s-ar putea afla în grija Apelor Române”, a declarat Laura Satnoianu, de la Administraţia Apelor Brăila.

Cât despre ceva investiţii pentru a conserva arealul natural, nu prea se înghesuie nimeni. An de an, Valerică Bedreag, ajutat de nişte prieteni, a cărat puietul cu găleata în Dunăre. „Mi se rupea inima, domnule, de milă. Am prins cât am putut şi am dus în Dunăre, dar asta e doar o picătură. Este nevoie să cureţe cineva, cu utilaje, canalul şi balta”, spune pescarul.

Apele Române n-au făcut-o. În schimb, un om de afaceri din Brăila (care a dorit să rămână anonim) a trimis în luna iulie a acestui an nişte utilaje care au curăţat de mizerie canalul şi balta. Pescarii, în frunte cu şefii Asociaţiei Pescarilor Sportivi Brăila, i-au mulţumit binefăcătorului. În schimb, Apele Române s-au supărat că nu li s-a cerut avizul, aşa că îl caută să-l amendeze pe autorul faptei bune.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: