Vârcolacii lui Hitler. Povestea gherilelor secrete naziste care au terorizat trupele Aliate şi poporul german

Vârcolacii lui Hitler. Povestea gherilelor secrete naziste care au terorizat trupele Aliate şi poporul german

Otto Skorzeny, ofiţer SS FOTO General Federal Archive/Wikimedia

La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, Germaniza Nazistă era conştientă că avea să piardă. Cu un ultim efort disperat a aruncat în luptă gherile fanatice care au semănat teroare în rândurile aliaţilor, dar şi împotriva propriului popor.

Încă din vara anului 1943 era clar că Germaniza Nazistă începea să piardă războiul. Învinşi la Stalingrad, în Africa de Nord  şi la Kursk, nemţii începeau să dea înapoi, iar politica lor expansionistă se transformase deja într-o luptă pentru supravieţuire. În vara lui 1944, debarcarea reuşită a Aliaţilor în Normandia a pus Germania în postura de a fi prinsă ca într-o menghină. Pe de o parte trupele anglo-americane avansau din vest, iar trupele ruseşti din est. 

În plus, încă din 1943, aliaţii presau şi din sud, prin Italia. În aceste condiţii începând cu anul 1944, liderii nazişti, în frunte cu Hitler, au imaginat un plan de încetinire a Aliaţilor. Aproape nimeni nu mai era convins că Germania va scăpa de înfrângere. 

Naziştii doreau însă să producă pierderi cât mai mari inamicului. În acel moment propaganda nazistă, pasiunea pentru supranatural şi ideologia nazistă încărcată de superstiţii şi poveşti păgâne germane au dat naştere unei mişcări de guerrillă încărcat de fanatism care a semănat teroare în rândul trupelor inamice şi în sânul propriului popor. 

Naziştii şi supranaturalul
 
Liderii nazişti, în special Hitler şi Himmler, erau pasionaţi de mitologia germanică şi de supranatural. Au înfinţat chiar şi un departament specializat în investigarea fenomenelor supranaturale, în încercarea de a dovedi că vechile legende germanice sunt adevărate din punct de vedere istoric. În acest scop au racolat numeroşi oameni de ştiinţă care în schimbul privilegiilor sau de teamă au cântat în strună liderilor nazişti şi au alimentat mitologia nazistă inclusiv cea legată de superioritatea rasei germane. 

Încă din 1920, Partidul Nazist sponsoriza organizarea Solstiţiului de Iarnă, o sărbătoare păgână germanică, ca un fenomen de restaurare a spiritualităţii şi unităţii rasei ariene în pragul războiului. În perioada 1935-1944, Reichsfuhrer-ul SS Heinrich Himmler a constituit chiar un departament înscărcinat cu vrăjitoria, fiinţele supranaturale precum vampirii sau vârcolacii, numit Hexen-Sonderauftrag. 

Acest departament strânge dovezi despre existenţa vrăjitoriei, mărturii medievale privind existenţa vârcolacilor şi vampirilor dar şi date despre persecuţiile Bisericii asupra popoarelor păgâne din Europa Centrală şi Nordică. Vârcolacii aveau un loc aparte în mitologia nazistă, preluată din superstiţiile medievale germane. 

Hitler, mai ales către sfârşitul războiului, se refugiase în mitologie şi lumile fantastice la care visa Himmler, pline cu vrăjitoare şi tot felul de creaturi fantastice. Mitologia germanică era folosită mai ales pentru proapagandă şi crearea unei imagini legendare a misiunii Germaniei Naziste pe front, dar şi o aură mitică poporului german. Vârcolacii, în mitologia nazistă, au devenit un simbol al purităţii şi forţei germanice. 

”Conform unor surse folclorice germanice din secolele al XIX lea- şi începutul secolului XX, vârcolacii reprezentau creaturi monstruoase dar nu întotdeauna cu intenţii rele. Puteau fi bestiale dar erau legate de păduri, sânge, pământ. Ei reprezentau puterea şi puritatea naţiunii germane în faţa străinilor„, precizează Eric Kurlander, autorul lucrării ”Hitler’s Monsters: A Supernatural History of the Third Reich”. 

Pasiunea lui Hitler, dar şi a locotenenţilor săi Himmler şi Gobbels, pentru vârcolaci se reflectă şi în denumirile date diferitelor campanii şi operaţiuni. De exemplu, cartierul general nazist de pe frontul de Est purta numele de ”Bârlogul Lupului”, iar operaţiunea din octombrie 1944 de sabotare a liniilor de aprovizionare aliate purta numele de ”Operaţiunea Vârcolacul”. Conform mitologiei europene în general, vârcolacul sau ”omul-lup” era o creatură fantastică care viza transformarea unui om atins de un blestem în lup după căderea nopţii sau odată cu luna plină. ”Omul-lup” era o bestie care ucidea tot ce întâlnea în cale. 
 
Cum s-au născut ”Vârcolacii” lui Hitler
 
În anul 1944, liderii nazişti ştiau că nu vor mai reuşi să câştige războiul. Erau însă decişi să provoace cât mai multe pierderi inamicului. Aşa a luat naştere o divizie fanatică de gherile naziste. Aveau legătură şi cu obsesia lui Hitler pentru mitologie şi vârcolaci. Mai precis, se urmărea înfiinţări unor comando-uri care să practice un război de guerrilă îndreptat împotriva Aliaţilor. Erau numiţi simbolic ”vârcolaci”. Era vorba de sabotaje, capcane, uciderea inamicului atunci când lăsa garda jos. 

”Strategia elaborată în perioada 1944-1945 nu era să câştige războiul prin operaţiuni de guerrilă ci să-i întârzie, suficiente de mult, înaintarea pentru ca Germania să obţină o poziţie politică cât de cât favorabilă”, precizează istoricul Perry Biddiscombe în lucrarea sa ”Werwolf! The History of the National Socialist Guerrilla Movement”. 

Recrutarea ”vârcolacilor” şi organizarea acestor detaşamente a fost iniţiativa lui Joseph Goebbels, Ministrul Propagandei. La începutul anului 1945, postul naţional de radio german îndemna cetăţenii să se alăture detaşamentelor de ”Vârcolaci“ şi să lupte cu toate forţele contra Aliaţilor. În plus, pentru a fi cât mai convigători era transmis mesajul unei femei-partizan care spunea: ”Sunt atât de sălbatică, sunt plină de furie, Lily Vârcolacul este numele meu. Muşc, mănânc şi nu pot fi îmblânzită. Colţii mei de vârcolac muşcă din duşmani”. 

Totodată, propaganda germană avea grijă să strecoare în populaţie teama de cuceritori, arătând că Aliaţii nu vor avea milă de nimeni. Primele grupuri de ”vârcolaci” care au operat şi în octombrie 1944, au fost antrenate de locotenentul SS Otto Skorzeny, un maestru al luptei de gherilă şi al organizării comando-urilor pe frontul de Est. 
 
Coşmarul propriului popor
 
”Vârcolacii” lui Hitler au început să acţioneze încă din octombrie 1944 atunci când au început să saboteze convoaiele de aprovizionare ale Aliaţilor. Apoi au acţionat pe tot teritoriul Germaniei, în timpul înaintării trupelor anglo-americane şi sovietice. Mult timp, comandanţii Aliaţi credeau că aceşti „vârcolaci” de care vorbea propaganda germană şi la care făceau referire agenţii de spionaj erau doar un mit. 

Agenţii americani şi britanici implicaţi în misiunile de spionaj spuneau că aceste bande de ”vârcolaci”, adică luptători de gherilă nazişti, erau cât se poate de reale şi operau în mai multe zone. Erau formate din membrii fanatici ai grupărilor SS, simpatizanţi ai nazismului german, mulţi adolescenţi prinşi în plasa propagandei. 

Ofiţerul american Frank Manuel descoperise în Franconia un simbol al trupelor de ”vârcolaci”. Era vorba despre o cruce, a cărui braţ orizontal avea la un capăt un cârlig. Tot Franck Manuel explică modul de operare al acestor guerrile, în memoriile sale: „Atacau soldaţi singuri în jeep-uri, santinele aflate în patrulă, neatenţii care plecau la plimbare pe întuneric sau pe cei care se aventurau departe de plutonul lor”. În plus, aveau lunetişti care ţinteau în special ofiţerii. Aveau şi operaţiuni de sabotaj mai ales a coloanelor de aprovizionare.  Au reuşit, într-o oarecare măsură, să strecoare teamă în rândul trupelor Aliate. 

”Aceste gherile sunt una dintre cele mai mari ameninţări la adresa securităţii în zonele ocupate atât de americani dar şi de celelalte naţiuni aliate”, precizau oficialităţile americane după capitularea Germaniei. 

Gherilele lui Hitler nu s-au dovedit cu adevărat eficiente în faţa inamicului însă - nu i-au oprit înaintarea. Au reuşit însă să-şi terorizeze propriul popor, după ce au primit ordin ”să pedepsească“ pe toţi nemţii care cooperau cu inamicul. Au atacat pe cei care consideau că fraternizau cu inamicul până în 1947, adică încă doi ani după terminarea războiului. Treptat, grupările de ”vârcolaci” fie au fost anihilate, fie şi-au încetat activitatea după ce au văzut că eforturile lor erau inutile. 
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările