Trei femei care au marcat decisiv istoria României: o nemţoaică, o englezoaică şi o fată de ţărani săraci
0
Femeile au influenţat mereu cursul istoriei, personal sau prin intermediul bărbaţilor. Istoria României a fost scrisă, la rândul ei, şi de femei. Trei dintre acestea au avut o influenţă marcantă, în special asupra sociatăţii.
Aparent, istoria a fost scrisă în mare parte de bărbaţi. În realitate, femeile au jucat un rol hotărâtor. Unele au pus mâna pe spadă, altele au fost buni jucători pe tărâmul diplomaţiei, iar altele au condus prin intermediul bărbaţilor pe care i-au influenţat sau subjugat. Femeile şi-au avut rolul şi în istoria românilor, trei dintre acestea reuşind să influenţeze evoluţia socială, politică şi chiar militară a Principatelor şi mai apoi a României Mari.
Nemţoaica ajunsă protectoarea culturii româneşti
Una dintre cele mai marcante femei din istoria românilor are origini germane. Se numea Elisabeta de Wied şi a fost soţia regelui Carol I de Hohenzollern. Sau, pe scurt, prima regină a Regatului României.
Elisabeta s-a născut în anul 1843 în Neuwied, Germania. A fost fiica lui Hermann de Wied şi a Mariei de Nassau-Weilburg, a primit o educaţie în spirit protestant tipică principiilor germani. De altfel a şi respectat rigorile acestei educaţii care reglementau precis rolul primei doamne în societate dar şi în cadrul regalităţii. Elisabeta de Wied s-a achitat exemplar de acest rol dedicându-se artelor şi carităţii. Influenţa ei asupra societăţii româneşti care abia păşea pe drumul modernităţii şi abia ieşise din evul mediu târziu, a fost covârşitoare.
Artele şi în general cultura românească a înflorit sub oblăduirea acestei principese germane. De altfel regina vorbea fluent franceza, engleza şi româna devenind o cunoscută scriitoare, sub pseudonimul Carmen Sylva, în cercurile literare din toată Europa dar şi din Statele Unite. Scria în special poezie, cu influenţe romantice germane şi româneşti într-un stil unic. Având spirit de artist dar şi conştiinţa datoriei tipic germană, Elisabeta de Weid a fost o adevărată mecena pentru artiştii români. I-a promovat şi susţinut atât în ţară, inclusiv din punct de vedere financiar, dar mai ales a popularizat cultura română în străinătate. Inclusiv prin volumul său de poezii intitulat sugestiv ”Poeziile româneşti” a adus notorietate ţării sale adoptive în toate cercurile literare europene.
Patrona un salon cultural unde se aduna elita culturală românească printre care Vasile Alecsandri, Elena Văcărescu, Mite Kremntiz, Titu Maiorescu dar şi muzicieni precum George Enescu. L-a simpatizat şi pe poetul Mihai Eminescu. Elisabeta de Weid a promovat pentru prima dată Regatul României. Şi a făcut-o cu pasiune şi devotament, fiind de altfel primul monarh care şi-a promovat turistic ţara atât de bine. Mai precis a ajutat România să ajungă la expoziţii internaţionale, atât la nivel cultural dar şi la nivel turistic şi al meşteşugurilor tradiţionale.
Deşi nemţoaică, Elisabeta a încurajat păstrarea meşteşugurilor tradiţionale româneşti. Cea mai importantă contribuiţie a reginei nemţoaice în dezvoltarea şi modernizarea societăţii româneşti a fost în plan caritabil. A fost cea care a înfiinţat şi modernizat serviciile sociale în România, cât de cât aproape de standardele europene ale vremii. A început prin misiunile de caritate pentru ajutoarea victimelor Războiului de Independenţă, adică a văduvelor, orfanilor, invalizilor şi a tuturor celor sărăciţi de război. A fost monarhul care a oferit bani din fondurile proprii, ale familiei sale, pentru ajutoarea nevoiaşilor. A înfiinţat primul serviciu pentru îngrijirea bolnavilor cronici şi incurabili.
A urmat apoi organizarea unor societăţi filantropice naţionale. Practic, a înfiinţat 14 astfel de societăţi dintre care s-a distins în mod special ”Societatea Reginei Elisabeta”. Apoi a înfiinţat şi primul azil pentru nevăzători, acolo unde aceştia aveau parte de îngrijire gratuită. Nu în ultimul rând Elisabeta de Weid a modernizat sistemul sanitar românesc, organizând inclusiv un sistem modern de ambulanţă.
Regina care a desăvârşit România Mare
O altă personalitate feminină excepţională şi totodată marcantă a fost de această dată o englezoaică. Se numea Maria şi era cea dea doua regină a Regatului României. Este vorba bineînţeles despre Maria Regina României soţia regelui Ferdinand I. Se numea Maria Alexandra Victoria şi s-a născut pe 29 octombrie 1875 la Eastwell Park, în comitatul Kent, Anglia. Era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii dar şi a Ţarului Alexandru al II lea al Rusiei. Era o persoană cultă, frumoasă, inteligentă care a cucerit imediat societatea europeană. Maria i-a cucerit şi pe români aproape imediat ce a ajuns în ţară. La fel ca Elisabeta de Weid a fost preocupată de viaţa literară şi artistică.
A fost la rândul său o protectoare a culturii româneşti. A continuat deasemenea proiectele sociale, fiind celebră pentru operele sale de caritate din timpul războiului. A organizat spitale de campanie, servicii de ambulanţă şi chiar a activat ca soră medicală pe front. A fost numită ”Mama răniţilor”, organizând şi o reţea de spitale în Moldova.
La fel ca prima regină a României a încurajat şi sprijinit arta populară românească înfiinţând societatea ”Domniţa Maria”. S-a ocupat desemenea de săraci şi orfani, organizând spectacole caritabile pentru orfelinatele româneşti. Cea mai mare contribuţie a avut-o însă în plan politic. Se poate spune că datorăm existenţa României Mari şi reginei Maria. Ea este cea care l-a convins pe Ferdinand să nu intre în război de partea Puterilor Centrale şi să aleagă drumul neutralităţi şi apoi cel al Antantei. Tot Regina Maria a avut un rol decisiv în garantarea recunoaşterii României ca ţară beligerantă la conferinţele de pace.
A făcut acest lucru la Conferinţa de Pace de la Paris acolo unde a reuşit imposibilul. L-a convins pe prim-ministrul francez Clemenceau să susţină cauza României. Intervenţiile reginei Maria au devenit legendare. Totodată regina Maria a promovat ca nimeni altul imaginea României în străinătate. Vizitele ei, inclusiv în Statele Unite au consacrat-o drept un monarh super-star mondial.
Învăţătoarea devenită erou naţional
O altă personalitate marcantă a istoriei românilor a fost fără îndoială Ecaterina Teodoroiu. De această dată este vorba despre o femeie simplă care a ajuns datorită faptelor sale să se ridice la statutul de erou naţional. Şi nu oricum, ci pe câmpul de luptă. Unicat în rândul femeilor de la aceea vreme. Ecaterina Teodoroiu s-a născut într-o familie numeroasă de ţărani din apropierea oraşului Târgu-Jiu. Mai precis, era din Vădeni.
S-a născut în 1894 şi visa să devină învăţătoare. Deşi provenea dintr-o familie săracă a fost silitoare şi în cele din urmă a reuşit să ajungă la Bucureşti la studii. Odată cu intrarea României în Primul Război Mondial, Cătălina Toderoiu aşa cum se numea de fapt a intrat în corpul de cercetaşi ”Domnul Tudor” şi mai apoi în cel de infirmiere la spitalul din Târgul Jiu. Fratele Cătălinei, Nicolae lupta pe front. În 1916, chiar la începutul războiului, Nicolae moare pe front. Cătălina îi i-a locul şi devine soldat. S-a remarcat în bătăliile de la Jiu şi Filiaşi. Era descrisă ca un soldat viteaz şi priceput care, deşi femeie, îşi îmbărbăta camarazii mai bine, de multe, decât superiorii.
La Filiaşi a fost rănită la ambele picioare. A primit de la regele Ferdinand I, personal, decoraţia ”Virtutea militară” fiind avansată la gradul de sublocotenent. A primit chiar comanda unui pluton din Regimentul 43/59 infanterie din Lupeni. A devenit un comandat foarte respectat, sufletist şi dedicat. În fruntea soldaţilor a căzut eroic în seara zilei de 22 august 1917 în bătălia de la Mărăşeşti. A fost împuşcată în piept, în fruntea trupei. După război a fost declarată eroină a României Mari. Dincolo de curajul şi capacitatea de militar, neobişnuită la o femeie din acele timpuri, Ecaterina Teodoroiu a fost un model inspiraţional, de patriotism, dedicare, curaj. Mai mult decât atât, Ecaterina Teodoroiu a schimbat mentalităţi privind rolul femeii în societate, dar şi capacitatea ei de a acţiona în orice domeniu.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole :
Se încarcă comentariile...
