Ritualuri „neruşinate“ din popor pentru noroc în dragoste: fetele mimează sexul sau se sărută între ele când e lună plină
0
În România s-au practicat până la jumătatea secolului trecut ritualuri cu nuanţe pornografice menite a atrage norocul în dragoste. Cele mai „fierbinţi” gesturi erau făcute la culesul mătrăgunei, plantă despre care fetele credeau că le ajută în dragoste şi la măritiş.
Norocul în dragoste şi dorinţa de a nu rămâne fată bătrână şi de râsul satului le-a făcut de-a lungul timpului pe tinerele românce să recurgă la tot felul de ritualuri bizare.
Planta care aducea cel mai mare noroc în dragoste era mătrăguna, găsită peste tot în România, mai ales în poala pădurii. Ion Muşlea, un reputat etnograf din perioada interbelică, dar şi Mircea Eliade au identificat un adevărat cult al mătrăgunei practicat în toată ţara, până în anii '50.
Pentru a îndupleca planta să-şi facă efectul şi să le facă pe fete plăcute în ochii flăcăilor sau să fie cerute mai repede în căsătorie, tinerele trebuiau să facă o serie de ritualuri şi să spună descântece. Multe dintre aceste ritualuri era însă pline de gesturi „neruşinate”, de-a dreptul pornografice în zona Ardealului.
Dansuri erotice pentru succes în dragoste
Etnograful Ion Muşlea, în peregrinările sale prin ţară, a strâns mărturii ale sătenilor în perioada interbelică despre ritualurile pe care le făceau fetele pentru a se căsători sau pentru a fi „jucate” la horă şi iubite de flăcăi. Mătrăguna era planta magică care asigura succesul în iubire, dar trebuia „înduplecată” şi „vrăjită“ de fetele ajutate de o femeie bătrână numită „meşteroaie”, care cunoştea tot ritualul. Multe dintre aceste ritualuri erau foarte „necuvincioase” şi ar fi considerate imorale chiar şi astăzi. Una dintre mărturii vine din comuna Vad, judeţul Maramureş, şi aparţine ţăranului Grigore Muntean.
Istoria a fost culeasă în 1937 de învăţătorul Grigore Vasile. Săteanul maramureşean povesteşte că fetele se duceau cu două femei bătrâne, numite „meşteroaie” la pădure, în zori, înainte să se trezească lumea şi nesimţite de nimeni. Mătrăguna este săpată lângă rădăcină şi culeasă, iar babele se apucă de un soi de ritual pornografic în faţa fetelor, îmbrăţişându-se şi mângâindu-se şi vorbind despre ajutorul care trebuie să-l ofere mătrăguna persoanei din sat pentru care s-au dus. În alte părţi din Maramureş fetele tinere sunt cele care se mângâie şi se îmbrăţişează rostind un descântec.
„Mătrăgună, mătrăgună/ Mărită-mă peste o lună/ Că de nu m-oi mărita/ Oiu veni şi te-oi ciunta”. Şi femeile măritate se apucau de astfel de ritualuri când simţeau că atracţia lor păleşte. „Femeile îndrăgostite recurg şi ele la mătrăgună ca să se facă iubite de soţii lor. Femeile de moravuri mai puţin rigide, femeile «lumeţe» ca să trezească dragosta bărbaţilor se dezbracă de toate veşmintele când se dezrădăcinează mătrăguna”, preciza Mircea Eliade, în studiul său dedicat cultului mătrăgunei.
Tot în Maramureş, în comuna Boineşti, fetele dansează goale în jurul plantei, după ce o stropesc planta cu ţuică şi după ce dau peste cap şi un păhărel de tărie. Fetele merg şi aici câte două şi dansează goale împreună, se precizează în cartea lui Ion Muşlea, „Cercetări folclorice în Ţara Oaşului“. La Săpânţa, mergeau după mătrăgună un băiat şi o fată, neştiuiţi de nimeni şi dansau goi în jurul plantei chiuind.
Femeile se dezbrăcau în faţa mătrăgunei, pentru a oferi noroc în dragoste şi afaceri şi în judeţul Gorj. De această dată se dezbrăcau babele ”meşteroaie” cele care ştiau ritualuri şi vrăjile. „În judeţul Gorj, mătrăguna este culeasă cu intenţii magice de două bătrâne, care se dezbracă, se despletesc şi pronunţă incantaţia, făcând mişcările cele mai dezacordate cu capul, cu picioarele, cu braţele şi alergând ca nebunele”, preciza Eliade.
Sărutări fierbinţi între femei şi tinere goale mimând sexul
Pe lângă aceste dansuri în pielea goală, sunt atestate şi ritualuri pornografice în toată regula. Femeile mimează sexul, se sărută şi „se mângâie”. „Femeile şi fetele dansează goale în jurul mătrăgunei, dar deseori se mulţumesc să se despletească (urme ale nudităţii magice). Cuplurile se îmbrăţişează şi se mângâie. Pentru a culege frunza de mătrăgună, fetele se culcă unele peste altele, într-o mimică a actului sexual“, preciza Eliade. Un astfel de obicei este documentat în zona Turda, acolo unde Elena Plic, din comuna Bistriţa, povestea în 1932 cum avea loc ritualul. Fetele în perechi se dezbrăcau, se despleteau şi mergeau la miezul nopţii în pielea goală la cules mătrăgună.
Pe drum se sărutau pasional şi stăteau îmbrăţişate. După ce ajungeau la mătrăgună, începea un adevărat joc erotic. Fetele goale se culcau una peste cealaltă şi într-o mimare a actului sexual, smulgeau frunzele de mătrăgună. După ce se duc la moară şi fură cu mâna întoarsă făină şi o cern printr-o sită întoarsă, fac o pastă cu frunzele de mătrăgună, făină şi miere, pe care o pun în ceaiul, ţuica sau în plăcinta flăcăului pe care şi-l doresc. Un ritual asemănător este întâlnit şi în judeţul Bacău. Două tinere merg cu o „meşteroaie” şi caută mătrăguna.
„După ce găsesc planta, baba meşteră pronunţă formule magice, în timp ce însoţitorii ei mănâncă, beau, îşi spun vorbe de dragoste, se îmbrăţişează, se sărută. Când meşteroaia a terminat, ei dansează în jurul mătrăgunei, în timp ce bătrâna sapă atent pământul pentru a nu rupe rădăcina“, se precizează într-o mărturie a Elenei Moisă, în vârstă de 73 de ani din comuna Târgu Ocna-Vâlcele din judeţul Bacău.
Mărturia a fost culeasă de învăţătorul Constantin Pâslaru în 1936. Bătrâna din Bacău spune că la ritual participau şi flăcăi care doreau noroc în dragoste. Procedeul era acelaşi ca la fete, se sărutau fierbinte şi se îmbrăţişau, pentru a atrage magia dragostei.
Puterea uluitoare a mătrăgunei în dragoste
Mărturiile oamenilor din popor arată că românii erau convinşi de puterea miraculoasă a mătrăgunei. Aceasta spune Eliade era culeasă „pe iubit”, „pe jucat” sau pe „urât” în funcţie de ceea ce îşi dorea fiecare să se întâmple. Cel mai mare efect o avea asupra fetelor care doreau să se mărite şi să fie iubite de flăcăi. „Rădăcina de mătrăgună poate într-adevăr avea o influenţă directă asupra forţelor vitale ale omului sau ale naturii: ea are puterea să mărite fetele, să poarte noroc în dragoste şi fecunditate în căsnicie; poate spori cantitatea de lapte a vacilor; acţionează fericit asupra mersurilor afacerilor, aduce bogăţie”, preciza Mircea Eliade.
Ritualurile erau diverse. În toate însă se mergea la cules de mătrăgună noaptea, pe neştiute, nici măcar câinii nu trebuiau să îi simtă pe cei care se duceau să facă vraja. Tinerele femei sau fete, de obicei doar câte două, erau însoţite de o bătrână sau două care ştiau vrăjile şi cum să scoată rădăcina mătrăgunei din pământ pentru a avea efect magic. Perioada de culegere a mătrăgunei în Ardeal este între Paşti şi Înălţare, în timp ce în Moldova sau în Muntenia, cu ocazia sărbătorilor şi doar la miezul nopţii. La cules de mătrăgună, spun Eliade şi etnografii Teodor Papahagi sau Ion Muşlea, se pleacă doar cu ofrande, constând în mâncare îmbelşugată şi sfinţită, dar şi băutură din belşug. În multe cazuri, mătrăguna este stropită cu ţuică. Se invocă tot felul de cântece magice în jurul mătrăgunei.
„Mătrăgună, Doamnă bună/ Nu te iau de bolunzât/ Ci te iau pe îndrăgit/ Nu te iau să bolunzăşti/ Ci te iau să îndrăgeşti”, se arată într-o incantanţie pentru aducerea norocului în dragoste. În general, cele mai folosite formule erau cele pentru măritat: „Mătrăgună doamnă bună/ Mărită-mă-n astă lună/ De nu-n asta în hailaltă/ Să nu fiu nemăritată/ Că s-a ros coada de beartă/ Degetele de inele/ Şi grumazii de mărgele”. În Basarabia, mătrăguna, înainte de a fi culeasă, se tratează cu sare şi ţuică. Frunzele sau rădăcina sunt culeae doar de o bătrână cu harul vrăjitoriei şi care ştie ritualurile.
Planta se păstrază în sân, în pat sau se face pastă şi este servită celui ce urmează a fi vrăjit să ceară fata în căsătorie. Pentru a avea efect în anumite zone, în special Ardeal, femeile se dezbracă în pielea goală, se sărută, se mângâie, se îmbrăţişează şi mimează actual sexual, tocmai pentru a demonstra plantei pentru ce o doresc. În Moldova, de exemplu în judeţul Vaslui, lucrurile stau altfel. Din contră, fetele trebuie să fie abstinente şi îmbrăcate cât mai frumos şi curat.
Efectele devastatoare ale mătrăgunei blestemate
Ritualul poate fi făcut şi în sens invers. Adică mătrăguna poate fi folosită şi pentru a face rău. În general atunci când este culeasă de o tânără pentru a se mărita sau pentru a fi iubită, o adversară sau o rivală în dragoste poate să întoarcă simplu întreaga vrajă a mătrăgunei împotriva celei care a cules-o. Despre acest lucru povestea săteanul Grigore Muntean din comuna Vad, judeţul Maramureş în anul 1973.
„Într-o zi, mama unei fete din sat aducea mătrăgună. După ce femeile au trecut, slujnica noastră se apucă deodată să mă bată. Mă înjură, mă trase de păr, mă dădu dracului şi apoi mă alungă cu bulgări. Mă apucai să plâng, neştiind ce voia de la mine.[....] Câteva săptămâni după aceea, fata a cărei mamă fusese văzută de slujnică în momentul când se întorcea cu mătrăguna fu bătută şi alungată de la horă. Mama ei se plângea peste tot, declarând că nu ştia de ce fata ei este urâtă de toţi şi neplăcută flăcăilor. Ea nu ştia că servitoarea noastră aflase că ea aducea mătrăgună şi distrusese în felul acesta vraja”, preciza săteanul în mărturia sa, aflată în Arhiva de Folclor a Academiei Române.
Mai precis, dacă persoana care a cules mătrăguna era descoperită, era deajuns ca cineva din sat să înjure sau să propage energie negativă, pentru ca vraja să aibă efectul invers. Totodată, cei care se duceau la cules mătrăgună pentru a face rău cuiva, se duceau îmbrăcaţi murdar, se băteau sau se înjurau pe lângă mătrăgună, pentru ca mai apoi să strecoare planta, în felul acesta spurcată fie în mâncarea, fie în hainele celui vizat.
Vă recomandăm să citiţi:
Se încarcă comentariile...
