Misterele metropolei din măruntaiele pământului. Făcea parte dintr-o reţea şi putea adăposti 20.000 de oameni

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Pasaj în subteranele din Derinkuyu FOTO wikipedia/Nevit Dilmen
Pasaj în subteranele din Derinkuyu FOTO wikipedia/Nevit Dilmen

În Asia Mică, pe teritoriul Turciei de astăzi, în adâncurile pământului se află printre cele mai misterioase construcţii subterane realizate de mâna omului. Este vorba despre sute de oraşe, unele foarte complexe, despre care nu se ştie cu exactitate când au fost construite şi de către cine.

În anul 1963, un localnic din regiunea Nevsehir, provincia Cappadocia, în Turcia de astăzi, îşi renova locuinţa când podeaua s-a surpat, iar el şi-a dat seama că sub casă se află un tunel adânc. Împreună cu alţi localnici a explorat locul şi a observat că ducea într-un adevărat labirint format din tuneluri şi peşteri misterioase, întinse pe mai multe niveluri, la o adâncime de peste 85 de metri. 

Localnicii au anunţat autorităţile locale, care la rândul lor au chemat îh ajutor specialişti în arheologie şi istorie. În urma cercetărilor amănunţite s-a descoperit că la Derinkuyu era vorba despre o adevărată metropolă subterană veche de cel puţin 2700 de ani şi locuită, uneori cu regularitate, timp de aproape 2000 de ani. Şi nu este singurul oraş de acest fel descoperit. În Cappadocia specialiştii au indentificat în jur de 200 de oraşe subterane, fără să se ştie cu exactitate cine şi pentru ce le-a construit.

Un mister al vechilor civilizaţii adânc îngropat în pământ

Cappadocia este o regiune încărcată de istorie, cu o poveste care începe în timpuri imemoriale. Se traduce drept „Ţara cailor frumoşi” şi astăzi aparţine Turciei. Din punct de vedere geografic, face parte din podişul Anatoliei şi este pe un platou aflat la peste 1.000 de metri înălţime faţă de nivelul mării. De altfel, provincia, şi din punct de vedere istoric, se afla între Munţii Taurus şi Marea Neagră. Cappadocia a fost unul dintre leagănele civilizaţiei hittite şi centrul de putere al regatului Hattusa, în secolele XV-XII îHR. Cappadocia a fost şi ţinutul frigienilor, o populaţie indo-europeană venită după prăbuşirea Imperiului hittit în acestă zonă. Se presupune că frigienii erau de origine tracică sau înrudiţi cu grecii. În orice caz, au durat un puternic regat în Cappadocia, cu capitala la Gordium, şi au făcut parte dintr-o confederaţie care a dominat mult timp Peninsula Anatoliană. 

Rând pe rând, a fost stăpânită de persani, romani, bizantini, mongoli şi turci. Nimeni nu ştie cu exactitate cine a săpat acest oraş subteran. Conform cercetărilor, însă, construcţiile au o vechime de cel puţin 2.700 de ani. Unii specialişti cred că a fost săpată de hitiţi pentru a se proteja de atacurile frigienilor. Alţii cred că, de fapt, frigienii au construit acest complex. Cert este că a fost lucrat cu unelte primitive, direct în rocă. Munca a fost uşurată de faptul că zona este bogată în roci vulcanice, uşor de lucrat. De altfel, hitiţii au descoperit proprietăţile acestor roci încă din Epoca Bronzului. Oraşul subteran de la Derinkuyu este o adevărată metropolă sub pământ la o adâncime de peste 85 de metri.

O metropolă subterană

Oraşul subteran de la Derinkuyu a fost îmbunătăţit de-a lungul secolelor de cei care l-au ocupat. Este o construcţie impresionantă, având numeroase încăperi cu roluri bine stabilite, inclusiv o şcoală, grajduri, biserică şi spaţii pentru depozitare. Specialiştii spun că acest oraş subteran putea adăposti peste 20.000 de oameni, cu animale şi provizii. Era un spaţiu autonom care nu depindea, cel puţin o perioadă, de exterior, fiind dotat inclusiv cu tuneluri de ventilaţie foarte elaborate. În oraşul de sub pământ existau şi ateliere specializate pentru producerea vinului şi a uleiului de măsline. 

Interesante din punct de vedere arhitectonic sunt câteva încăperi cu acoperişul semicilindric, fără să se ştie ce utilitate aveau. Oraşul subteran avea şi o fântână cu apă proaspătă. Pentru nu fi prinşi ca într-o capcană pentru şoareci, cei care au construit acest complex au asigurat peste 60 de ieşiri din oraşul subteran, descoperite mai apoi, după anii 60, prin grădini sau în urma demolărilor. Intrarea principală era prevăzută cu o uşă uriaşă din piatră. De altfel, fiecare nivel de locuire avea câte o uşă principală separată. 

Un loc de refugiu în vremuri de restrişte

Cel mai probabil, acest oraş subteran a fost construit pentru a servi în vremuri de restrişte. Nu se ştie cu exactitate ce calamitate sau ce eveniment politic i-a determinat pe hitiţi sau frigieni să construiască un adăpost de o asemenea complexitate, care, practic, putea să-i rupă de restul lumii o vreme îndelungată. Cert este că oraşul subteran de la Derinkuyu a fost folosit secole de-a rândul pentru a adăposti fugari din calea războaielor sau a persecuţiilor. Construcţia a fost extinsă de primii creştini, în timpul persecuţiilor din vremea Imperiului Roman. Atunci ar fi fost construită şi capela, transformată mai apoi într-o biserică.

Ulterior, oraşul subteran de la Derinkuyu a fost utilizat de bizantini în timpul războaielor cu arabii din secolele VIII-XII d Hr, când populaţia se ascundea în timpul raidurilor. Au urmat apoi invaziile mongole din secolul al XIII-lea, iar oraşul a fost din nou intens locuit de cei care doreau să scape de mongoli, în special creştinii. Metropola subterană a continuat să fie folosită de toţi cei care doreau să scape fie de persecuţii, fie de lege, pănă în secolul XX. De exemplu, în 1909, creştinii armeni s-au adăpostit în oraşul subteran în urma masacrului de la Adana. După 1923, oraşul subteran a fost abandonat pentru totdeauna. În momentul de faţă, este o atracţie turistică în zonă.

Oraşele subterane ale Cappadociei

Metropola de la Derinkuyu nu este singurul oraş subteran din Cappadocia. Este cel mai mare din lume, dar pe lângă acesta mai sunt încă peste 190 de astfel de aşezări, în aceeaşi regiune. Unul dintre acestea se află la Kaymakli. Înainte, purta numele de Enegup, iar specialiştii susţin că acesta a fost cu siguranţă construit de frigieni. Oraşul are peste 100 de tuneluri, cu scări, locuinţe, biserică, spaţii de stocare şi multe alte dependinţe. Pe lângă Derinkuyu şi Kaymakli, mai sunt alte numeroase aşezări subterane în Cappadocia, dar mult mai mici ca dimensiuni, unele pe două sau trei niveluri. 

Vă recomandăm să citiţi şi:

Craterul gigant rămas în urma celei mai mari mine de fier din România. Povestea locului interzis VIDEO

Cea mai vastă reţea de galerii subterane din ţinutul cetăţilor dacice. Ce secrete au peşterile de lângă Sarmizegetusa VIDEO

Botoşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite