Cum arată cea mai înghesuită grădiniţă din România: 27 de copii „îndesaţi“ în 9 metri pătraţi. „Avem 17 scaune, dar nu încap toţi. Stau cu rândul la masă“

Cum arată cea mai înghesuită grădiniţă din România: 27 de copii „îndesaţi“ în 9 metri pătraţi. „Avem 17 scaune, dar nu încap toţi. Stau cu rândul la masă“

Copiii care stau în cea mai înghesuită grădiniţă FOTO Cosmin Zamfirache

În Baranca, un cătun sărac şi uitat de lume din Botoşani se află probabil cea mai înghesuită şcoală din România. În jur de 220 de elevi şi copii de grădiniţă învaţă pe o suprafaţă de maxim 140 de metri pătraţi. Preşcolarii sunt cei mai chinuiţi. Fac activităţi într-un fel de debara şi stau cu rândul pe scaune.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cătunul Baranca, este o localitatea foarte săracă din comuna Hudeşti, judeţul Botoşani. Autorităţile locale raportează, în schimb, un spor natural de invidiat. În timp ce multe şcoli de la ţară din România se închid din lipsă de copii, la Baranca sunt aproape 220 de elevi şi preşcolari.


Toţi învaţă însă în condiţii extrem de grele. Coordonatorul şcolii gimanziale din Baranca, preotul Sergiu Graviliuc, explică în cifre ce înseamnă lipsa de spaţiu în această unitate de învăţământ.

„La Şcoala Gimnazială 4 Baranca, avem înscrişi la grădiniţă 79 de copii. La clasele I-IV avem 141 de elevi. Restul de 101 copii sunt la gimnaziu. Adică aproximativ 220 de elevi. Şcoala are în jur de 140 de metri pătraţi. Deci avem o mare problemă cu spaţiul“, spune Sergiu Gavriliuc. La un calcul simplu, reiese că la şcoala din Baranca, copii de grădiniţă şi elevii de clasele I-VIII au la dispoziţie, un spaţiu de aproximativ de 60 de centimentri. Lipsa de spaţiu, atrage după sine alte probleme, igienă precară, boli de sezon, dar şi un act educaţional dificil. Colac peste pupăză, şcoala se află şi în zonă inundabilă. Pericolul pândeşte în fiecare an, având în vedere că în 2008 şi în 2010 viitura a distrus şcoala din Baranca, fiind nevoie de refacerea ei totală.

17 scăunele la 27 de copii
 
În şcoala de 150 de metri pătraţi, elevii de gimnaziu se descurcă cel mai bine. Iarna şi când plouă, nici nu dau pe la şcoală. La şcoală găsesc aceleaşi noroaie ca şi pe uliţă, materiale didactice insuficiente, toaleta în fundul curţii. Pentru cei aproape 130 de băieţi din şcoală, există doar trei cabine cu WC-uri turceşti în fundul curţii. Dar cea mai apăsătoare este înghesuiala. „Dacă desface unul un snacks, poţi să pleci acasă. Este miros peste tot. Te sufoci“, spune în treacăt un elev de gimnaziu de la Baranca. „În general, copiii provin din familii sărace. Sprijin nu prea au de acasă. Când ajung la şcoală n-au nici aici condiţii“, spune preotul care coordonează şcoala.

O parte a elevilor din schimbul doi in faţa şcolii FOTO Cosmin Zamfirache

Cel mai greu le este însă copiilor de la grădiniţă. Sunt 79 de preşcolari care învaţă în trei grupe. Una dintre grupe, prichindeii de la grupa mică, învaţă într-un soi de spaţiu, asemănător unei debarale, cu o suprafaţă de 9 metri pătraţi. În acest spaţiu îşi petrec 5 zile pe săptămână şi minim 4 ore, 27 de copii cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani. Spaţiul este atât de mic, spune educatoarea, încât copiii ajung să stea şi pe hol, atunci când fac activităţi mai complexe. În rest, doar colorat şi desenat, la o masă din mijlocul încăperii. Sunt doar 17 scaune pentru cei 27 de copii. În aceste condiţii, micuţii ajung să stea cu rândul pe scaun.

„Sala de grupă este 3 pe 3 metri. Ăsta este spaţiul în care ne desfăşurăm activitatea zi de zi, cu 27 de copii. Încercăm să ne adaptăm. Normal, evident, nu puteam lucra. Orele de mişcare, pe hol. Avem 17 scaune, dar nu încap toţi. Stau cu rândul, mai pe jos, pe scăunel. Lucrăm cu rândul“, spune Olaru Cristina, educatoare la Baranca. „Aşa mititel, normal că trage să se joace. Dar unde?! Că nu are loc nici să se învârtă“, spune, aproape în lacrimi, mama unui copil înscris la grădiniţa-debara.

Copii de 8 ani purtaţi în două schimburi

Din cauza spaţiului, la Baranca se învăţa în trei schimburi. Din cauza orelor târzii la care terminau elevii, s-a renunţat şi s-a trecut la un program în două schimburi. Schimbul 1 pleacă la 12.00, iar schimbul doi începe orele la 12.20. În schimbul doi ajung peste 100 de copii, şcolari din ciclul primar - clasa a II-a, a III-a. Pentru puştii de 8-9 ani, este foarte obositor, spun învăţătoarele. Pot lucra cu ei numai două ore din program. După aceea devin obosiţi, după o dimineaţă de muncă, în gospodărie, în cea mai mare parte.

În timpul iernii, se înserează repede, iar de cele mai multe ori, Baranca fiind un sat împrăştiat, cu multe zone împădurite, drumul către casă este îngrozitor pentru copiii mici. Părinţi vin rareori după ei. Merg în grupuri prin noroaiele uliţelor şi se păzesc de numeroşii maidanezi, adunaţi mai ales în preajma pădurii. Denisa este o copilă care învaţă în ciclul primar. Stă cu mama şi bunica. Dimineaţa o îngrijeşte pe femeia în vârstă, iar la amiază pleacă la şcoală. După ore, îşi aşteaptă prietenii să poată ajunge cu bine acasă. „Fără colegi ar fi foarte rău. Îmi este frică tare de tot de câini“, spune Denisa.

Şcoala veche afectată de inundatii FOTO Cosmin Zamfirache

„N-au făcut niciun studiu de impact“

De parcă nu ar fi fost îndeajuns înghesuiala şi condiţiile grele din şcoală, elevii învaţă în plină zonă inundabilă. În anul 2008 şi 2010, Prutul a rupt zăgazurile şi a inundat violent Baranca. Şcoala veche, făcută din chirpici, a fost distrusă aproape complet şi este o ruină. După 2010, autorităţile centrale au alocat fonduri de la Banca Mondială pentru refacerea şcolii, prin intermediul inspectoratului şcolar judeţean. A fost construită o şcoală nouă, dar lipită de şcoala distrusă de inundaţii. Adică tot în calea viiturilor. Mai mult decât atât, autorităţile locale acuză că nu s-a făcut un studiu de impact util. Adică, şcoala a fost făcută fără să se ţină cont de numărul elevilor, spune Viorel Atomei, primarul din Hudeşti. Edilul spune că, din 2008, de la primele inundaţii, solicită finanţare prin diferite programe pentru o nouă şcoală. „Am depus din 2008 solicitări pentru această investiţie, peste tot. Sunt foarte supărat, că a fost şi PNDL 1 şi PNDL 2 şi tot nu a intrat şcoala. Nu este normal în 2018 să se întâmple aşa ceva“, spune Viorel Atomei.

Şcoala nouă în comuna vecină cu puţini copii

Dacă la Baranca, nimeni nu aprobă un proiect de investiţie absolut necesar, pentru educaţia copiilor din zonă, la doar câţiva kilometri depărtare, în comuna Conceşti, autorităţile locale au accesat şi au primit bani de la Guvern în jur de 150.000 de lei pentru reabilitarea unei şcoli în care învaţă doar 27 elevi şi preşcolari. Şcoala va avea cel puţin patru clase, reamenajate.

Vă mai recomandăm:
 
 
citeste totul despre: