Cei mai mari fildeşi de mamut din Balcani. Povestea vestigiilor vechi de 10.000 de ani care au uimit lumea ştiinţifică
0Un mic muzeu de arheologie din oraşul botoşănean Săveni ascunde cel mai mare fildeş de mamut din sud-estul Europei, descoperit acum 40 de ani în satul Ripiceni. Atunci, arheologii au scos la lumină 10 astfel de fildeşi, dintre care a fost conservat în totalitate doar cel aflat la Săveni.
În Muzeul de Arheologie din oraşul botoşănean Săveni zace în anomimat una dintre cele mai importante comori arheologice ale Balcanilor: un fildeş de mamut conservat în totalitate. Acesta are o lungime de peste doi metri jumătate şi este vechi de peste 15.000 de ani. Arheologii botoşăneni spun cu certitudine că vestigiul adăpostit într-una dintre cele şase încăperi ale muzeului din Săveni este unic în sud-estul Europei.
Pe lângă acesta, în muzeu sunt prezentate şi alte descoperiri paleolitice unicat, precum unelte şi rămăşite de mamut de acum 20.000 de ani găsite pe teritoriul Botoşaniului. „Avem adevărate comori ale arheologiei. Cine a ajuns aici a rămas mut de uimire“, spune cu mândrie Emil Caranica, muzeograful de la Săveni.
Emil Caranica este muzeograful care se ocupă de expoziţia de la Săveni
Totodată, Caranica spune că acest fildeş i-a impresionat pe nişte vizitatori evrei care, aflaţi la un eveniment al comunităţii evreieşti din localitate, au ajuns şi la muzeu. „Au venit doi profesori universitari evrei care au predat la Iaşi. Când au văzut rămăşiţele de mamut şi, în special, fildeşul uriaş, au rămas uimiţi. Au spus că ei au fost şi la celebrul Mamoth Cave din Statele Unite ale Americii, unde este un adevărat muzeu al mamutului, dar nu au văzut un asemenea fildeş acolo“, spune muzeograful.
10 fildeşi, descoperiţi la Ripiceni
Poveste fildeşului de mamut expus la Săveni începe în 1977, când a fost descoperit într-un sit arheologic din localitatea botoşăneană Ripiceni. Atunci, s-a organizat un şantier arheologic de salvare, înainte de a se începe construirea barajului Stânca-Costeşti de pe râul Prut. Lucrările au fost conduse de arheologul bucureştean Alexandru Păunescu, iar atunci au fost descoperiţi 10 fildeşi, oase şi măsele de mamut, precum şi unelte folosite de oameni în urmă cu circa 20.000 de ani. Dintre cei 10 fildeşi de mamut, nu a mai rămas conservat în starea iniţială decât unul singur, cel aflat la muzeul din Săveni.
O bucată dintr-un alt fildeş uriaş de mamut se găseşte la Botoşani
O bucată dintr-un alt „uriaş“ se află la Muzul Judeţean Botoşani. Ceilalţi opt au fost împrăştiaţi prin judeţ, în loc să fie duşi la Muzeul Judeţean şi astfel s-au distrus. Cei mai mulţi au rămas la Ripiceni, unde a fost făcut chiar şi un mic muzeu în Căminul Cultural, unde au fost expuşi. După 1990, muzeul sătesc a fost făcut praf, ca o amintire a „Epocii de Aur“, iar fildeşii au fost aruncaţi pe jos şi lăsaţi să se distrugă în timp.
„Ce s-a întâmplat acolo a fost un genocid de patrimoniu. Acei fildeşi de mamut erau mai mari decât cei de la Săveni. Erau extraordinari. Au fost lăsaţi până s-au făcut praf. S-au distrus. Astăzi, din câte am înţeles, nici nu mai există nimic din ei. Nimeni nu a făcut nimic“, spune arheologul botoşănean Aurel Melniciuc.
Loc de întrunire a vânătorilor de mamuţi
Singurul supravieţuitor al descoperirilor din 1977 de pe malul Prutului a ajuns, după 1990, în custodia Muzeului de Arheologie din Săveni, alături de uneltele oamenilor preistorici care au vânat mamuţi şi le-au folosit rămăşiţele în viaţa de zi cu zi, identificate în acelaşi sit de la Ripiceni. Istoricii botoşăneni spun că la Ripiceni a fost un adevărat loc de întrunire a vânătorilor paleolitici de mamuţi, care veneau aici şi de la sute de kilometri.
„A fost probabil un loc de întâlnire, un loc unde aveau loc schimburi economice de tip troc, poate exista şi un loc de veneraţie comun, închinat poate mamutului. S-au descoperit numeroşi fildeşi de mamut, resturi osteologice de la acest animal preistoric, unelte şi arme paleolitice, semn că era o comunitate paleolitică importantă care venea în zona Ripiceni la intervale regulate de timp“, spune arheologul Aurel Melniciuc.Nu sunt bani pentru un muzeu al mamutului.
Fildeşul uriaş distrus de la Ripiceni, din cauza inconştienţei autorităţilor locale
Singurii care mai trec pragul muzeului din Săveni pentru a vedea fildeşul unicat în sud-estul Europei sunt elevii aduşi de profesori sau iubiţii italieni ai săvinencelor plecate la muncă în străinătate. „Avem noroc de elevi aduşi cu clasa de profesori. Îmi face o deosebită plăcere când îi văd uimiţi de fildeşi, de oase, de uneltele şi de armele oamenilor de acum 10-15.000 de ani. Îşi mai aduc şi fetele de la Săveni soţii sau iubiţii italieni. Şi ei se arată foarte impresionaţi de ceea ce văd într-un muzeu în aparenţă mic“, spune muzeograful Emil Caranica. Nu la fel de impresionate se arată şi autorităţile judeţene. Abia anul trecut au alocat fonduri pentru reabilitarea muzeului. „Am vrut să facem un muzeu al mamutului, ar fi fost extraordinar. Dar nu sunt bani“, spune cu amărăciune Caranica.
De altfel, şefii judeţului nu au găsit resurse financiare nici măcar pentru reabilitarea Muzeului Judeţean Botoşani. Cât despre cercetări arheologice la Mitoc, Ripiceni, Drăguşeni sau Coţuşca, zone ce ascund comori paleolitice, nici nu poate fi vorba, bugetul de săpături arheologie pentru acest an la muzeul judeţean fiind inexistent.
Moştenirea unui pasionat
Muzeul din Săveni a fost înfiinţat în anul 1964, fără ştirea conducerii centrale al Partidului Comunist, de către un profesor pasionat de arheologie, Aristotel Crâşmaru. Aici au fost aduse, de-a lungul timpului, piese descoperite în nordul Botoşaniului.
Muzeul din Săveni a fost reabilitat. Aici se află fildeşul de mamut
Muzeul nu se află pe nicio hartă turistică a României. Biletul de intare la muzeu cost 4 lei pentru adulţi şi 2 lei pentru elevi şi pensionari. Trimetrial, Muzeul de Arheologie din Săveni are circa 200 de vizitatori.
Testamentul „părintelui“ colţilor de mamut
Descoperirile paleolitice de la Ripiceni, care au impresionat întreaga lume ştiinţifică a anilor ’70, l-au făcut pe reputatul arheolog bucureştean Alexandru Păunescu, cel care a descoperit fildeşii şi tabăra vânătorilor de mamuţi, să îşi dorească să petreacă eternitatea pe pâmânturile străbătute odată de aceştia
Săpăturile coordonate de Alexandru Păunescu la Ripiceni
Alexandru Păunescu, cel care a cercetat atâţia ani la Ripiceni, a lăsat cu limbă de moarte familiei ca cenuşa după incinerare să îi fie aruncată pe situl cu mamuţi de la Ripiceni. Şi aşa s-a şi întâmplat“, spune Lucica Pârvan, fost director al Muzeului Judeţean Botoşani.
citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
