Se întâmplă în centrul istoric al Bistriţei: primăria demolează, vecinul reface

Lucrările la imobilul aflat în proprietatea Primăriei l-au afectat pe vecinul din stanga, care s-a trezit cu o parte din clădire demolată FOTO: Adevărul/ Bianca Sara

Imobilul proaspăt refăcut, după ce s-a demolat o clădire istorică din 1897,  care va găzdui Direcţia de Patrimoniu şi relaţiile cu publicul din cadrul Primăriei, este la un pas de a fi recepţionat. Lucrările au lăsat însă un gol, la propriu, în curtea vecinului, care, potrivit arhitectului şef al municipalităţii va trebui să aibă grijă de „pasajul” creat de  construcţie.

Potrivit colegilor de la bistriţeanul.ro, lângă clădirea proaspăt ridicată ce va deservi Direcţiei de Patrimoniu din cadrul Primăriei Bistriţa a „răsărit” un nou pasaj, care a muşcat serios din clădirea vecină lăsând-o fără poarta de intrare.

Arhitectul şef al municipiului, Monica Pop spune că planul lucrărilor a fost respectat de către constructor întocmai, specialiştii care se ocupă de monumentele istorice supraveghiind întregul proces. Aceasta mai precizează faptul că fiind vorba despre o clădire istorică  situată în centrul municipiului ce a trebuit refăcută exact cum era ea în 1897, lucrările au necesitat avizarea Ministerului Culturii.

Cine va „astupa” pasajul creat de constructor? Conform arhitectului şef al municipiului sarcina îi revine vecinului, întrucât s-a distrus partea lui de imobil şi nicidecum constructorului contractat de primărie.Vecinul s-ar fi conformat situaţiei, cerând avizul de la Primărie anul trecut pentru a reabilita imobilul în cauză şi a reface poarta care a dispărut.

Demolarea clădirii istorice a creat controverse

Decizia primăriei de a demola un imobil construit în 1897 a creat nemulţumiri în rândul bistriţenilor care nu înţelegeau de ce municipalitatea nu a recurs la reabilitare ca şi în alte cazuri şi a pus la pământ pur şi simplu o clădire cu valoare istorică.

Autorităţile locale îşi motivau la acel moment alegerea prin faptul că această variantă este mult mai puţin costisitoare, adăugându-se la acest argument şi starea avansată de degradare a imobilului.
Reconstrucţia clădirii a  durat doi ani şi a scos din vistieria Primăriei nu mai puţin de 3,6 milioane de lei.

Imobilul nr. 2, fost restaurant şi fabrică de mezeluri

Clădirea a găzduit un restaurant, deschis de un cuceritor al vremii, Fridrich Michael Braedt, ce şi-a câştigat faima cu ajutorul preparatelor delicioase, dar mai ales al vinului Steininger, pe care-l producea în podgoria de la Viişoara.

În nucleul imobilului lăsat în paragină puteau fi distinse unele porţiuni din construcţiile medievale.

Acestuia i se adaugă mai apoi o fabrică de mezeluri, urmând ca după primul război mondial nepoţii fondatorului să extindă afacerea şi să instaleze utilaje moderne ce permiteau producerea de salamuri, mezeluri şi conserve ce erau exportate în ţări din toată lumea.

Evacuarea din anul 1944 duce la închiderea firmei fraţilor Braedt, locaţia păstrându-şi însă profilul până în urmă cu câţiva ani.