Primul planor din materiale compozite construit în România, pe cale să pună Bistriţa-Năsăud pe harta industriei aeronautice

Publicat: 26.07.2013 18:25

Ultima actualizare: 11.08.2022 00:38

Planorul „bistriţean” în ziua inaugurării FOTO: Bianca Sara

Luna aceasta a fost prezentat la Bistriţa, cu ocazia celebrării Centenarului Aviaţiei Române, primul planor realizat în România după 1989. Acesta este primul din ţară care este realizat din materiale compozite, noua inovaţie din domeniul aviaţiei. Din 2010 se munceşte la acest planor, fabrica bistriţeană având în plan să înceapă în viitorul apropiat realizarea în serie a „păsărilor” din materiale compozite.

O ploaie torenţială era să umbrească dezvăluirea celui mai mare „secret” pe care-l ascundea încă din 2011 omul de afaceri bistriţean Dumitru Tănase, un împătimit al zborului. La ora inaugurării însă ploaia s-a oprit, iar planorul, primul de pe meleaguri bistriţene şi primul din România fabricat din materiale compozite, şi-a dezvăluit frumuseţea în curtea Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud.

Împătimiţi ai zborului din toată ţara, veniţi la Bistriţa cu ocazia celebrării Centenarului Aviaţiei Române, nu s-au mai dezlipit de minunăţia cu o anvergură de peste 12 metri. Interesul a fost atât de mare, încât unii piloţi prezenţi s-au arătat interesaţi de achiziţionarea planorului HF-21A Lăstun, cum a fost numit de către creatorii săi.

Primele două litere sunt iniţialele numelui inginerului care l-a proiectat, iar numărul 21 semnifică faptul că planorul este a 21-a aeronavă proiectată şi executată de către Horia Florian. Planorul a fost botezat „Lăstun”, după cea mai mică pasăre care spiralează, adică exploatează curenţii termici ascendenţi.

Este de precizat faptul că un planor este o aerodină sau un aeroplan cu aripi fixe şi fără motor. Planorul are o configuraţie aerodinamică similară unui avion, dar se menţine în zbor cu ajutorul curenţilor ascendenţi din atmosferă.

Planoarele au văzut lumina zilei şi în România, mai exact la Braşov, unde s-au produs până la Revoluţie, când producţia a fost stopată. Acestea erau complet metalice, după tehnologia de vârf din domeniul aviaţiei din anii `70.

Pe lângă faptul că acest planor produs la Bistriţa este fabricat din toate tipurile de fibră, fiind astfel primul planor de fibră românesc, acesta este şi primul construit în România după Revoluţie.

„Fibrele sunt ultima tehnologie în aviaţie, iar fibra de carbon este un material cu totul şi cu totul special. Ca să facem o comparaţie: fibra de carbon este de 6 ori mai rezistentă decât cel mai bun oţel existent,” ne explică Horia Florian, inginerul proiectant al planorului bistriţean.

Planorul bistriţean este realizat de către inginerul Horia Florian, un craiovean care a terminat Facultatea de Aeronautică, în colaborare cu omul de afaceri şi pilotul Dumitru Tănase.

Horia Florian este îndrăgostit de planoare din 1995, de când avea 16 ani şi a zburat prima dată cu această „pasăre”. În anul 2010 a început munca la un planor din fibră, însă proiectul, realizat în proporţie de doar 25%, a rămas în aer din lipsă de fonduri.

Cu Dumitru Tănase, administratorul fabricii Eurocompozite, care produce obiecte din materiale compozite, s-a întâlnit în 2011, prin intermediul unui prieten comun din Suceava. I-a povestit despre proiect, iar bistriţeanul a intrat în horă fără să ezite.

„Ne-a unit pasiunea, eu pasionat de zbor, el pasionat de zbor. A fost o ambiţie, orice se poate dacă eşti tenace, iar asta s-a întâmplat la noi. Am realizat în cadrul fabricii un atelier dedicat. De-a lungul timpului au lucrat foarte mulţi angajaţi, dar în principal Horia Florian, care a coordonat toate lucrările,” a precizat omul de afaceri Dumitru Tănase.

Mai mult, inginerul craiovean şi-a lăsat locul de baştină pentru a se muta la Bistriţa. Asta pentru a-şi înfăptui visul şi a putea realiza acest proiect în condiţii optime.

Din 2011 de când a început munca, în formulă completă, alături de Dumitru Tănase, la acest planor, totul a fost ţinut secret. Cei care au ştiut despre proiect au fost doar cei care munceau la el şi prieteni foarte apropiaţi ai omului de afaceri. Explicaţia este foarte simplă: proiectul a fost ţinut secret pentru că nu s-a ştiut dacă acesta va ajunge la finalitate, fiind primul de acest tip din ţară.

Munca în tot acest timp a fost una asiduă, mai ales că, spre deosebire de fabricile specializate din alte ţări din lume unde totul se face cu ajutorul unor maşinării, aici totul s-a făcut manual, efortul fiind astfel dublu.

Potrivit pilotului Dumitru Tănase, investiţia iniţială în prototip s-a învârtit undeva între 35.000 şi 40.000 de euro. Acesta plănuieşte să continue cu planoare de acest tip de serie, fixându-şi o ţintă de costuri de producţie de maxim 10.000 de euro per exemplar..

Potrivit inginerului Horia Florian, construcţia integrală din fibră i-a permis să scoată un planor mult mai uşor decât cele metalice. Astfel, dacă un planor construit înainte de Revoluţie la Braşov avea în jur de 240 de kilograme gol, prototipul de la Bistriţa are 110 kilograme gol.

Unul dintre avantajele prezentate este faptul că poate fi dus sus mult mai uşor, având la dispoziţie mai multe posibilităţi de ridicare. În acest sens, Horia Florian i-a pregătit şi un mic motor electric de 2 kilograme şi jumătate, care rezolvă din start problema remorcajului.

Dezavantajul faptului că acest planor este mai uşor apare în momentul în care ne confruntăm cu vânt puternic. Pe vânt puternic sunt avantajate planoarele mai grele. „Acest planor ar zbura bine, undeva la 5 m/s vând lateral”, precizează Horia Florian.

Cine este Dumitru Tănase, creatorul primului planor din fibră din România?

Omul de afaceri bistriţean Dumitru Tănase este cunoscut ca pilot, dar şi ca realizatorul de „ouă” „mere” şi „struţi” gigant. Compania lui Dumitru Tănase, Eurocompozite, a fost cea care a realizat din fibră de sticlă cele 12 ouă de un metru şi jumătate care sunt amplasate în diverse zone din municipiul Bistriţa în preajma Sărbătorilor Pascale, dar şi cele 7 mere gigant, situate în intersecţii.

De asemenea, în fabrica omului de afaceri au fost „creaţi” şi cei 10 struţi multicolori care se regăsesc în diferite puncte strategice din Bistriţa. Pentru această „distracţie” din fibră de sticlă, municipalitatea a plătit în total 90.000 de lei.

Dumitru Tănase mai este cunoscut şi ca „întemeietorul” primului şi singurului aerodrom din Bistriţa-Năsăud, care a fost inaugurat în urmă cu trei ani cu ocazia zilelor municipiului. Bistriţeanul a investit la acea dată 200.000 de lei în amenajarea aerodromului, fiind în prezent şi administratorul acestuia.

Deocamdată Bistriţa-Năsăud are doar doi piloţi, Dumitru Tănase şi Ioan Vartolomeu din Salva, însă aerodromul de la Bistriţa a început să intre şi în atenţia pasionaţilor de zbor din ţară, dar şi din ţări precum Franţa. În prezent se ia în calcul extinderea pistei, precum şi semnalizarea corespunzătoare şi amenajarea aerodromului, lucrări pentru care ar fi necesară suma de 150.000 de euro.