FOTO Povestea căpşunilor care rezistă până la prima zăpadă. Fructele sunt cultivate într-un colţ de rai al României

FOTO Povestea căpşunilor care rezistă până la prima zăpadă. Fructele sunt cultivate într-un colţ de rai al României

Căpşunii din Pasul Tihuţa dispar abia odată cu prima zăpadă FOTO: Bianca Gavrilă Sara

Un bistriţean de 40 de ani din Pasul Tihuţa reuşeşte să le pună bistriţenilor pe masă căpşuni şi zmeură până la prima zăpadă. Gustoasele fructe sunt cultivate chiar la munte, într-un colţ de rai, la doi paşi de casa lăsată moştenire de către bunici.

Ştiri pe aceeaşi temă

De pe DN17, drumul care leagă Bistriţa de Suceava, în Pasul Tihuţa o iei pe un drum şerpuit ce-ţi oferă peisaje desprinse parcă din calendare, iar după câţiva kilometri ajungi în raiul căpşunilor. Asta pentru că găseşti fructe din iulie şi până la prima zăpadă.
 
Cultura de căpşuni care se hrăneşte cu soare şi vânt de munte, aparţine unui cuplu de bistriţeni, care au lăsat baltă Spania, pentru a se întoarce acasă şi a investi tot ce au agonisit în aproape un deceniu.
 
Printre spanioli au muncit tot în agricultură, aşa că cu câţiva bănuţi în buzunar şi cu know-how-ul deprins de la străini soţii Rânziş, de 32 şi respectiv 40 de ani, s-au întors în Pasul Tihuţa, la căsuţa bunicilor, care le-a rămas moştenire. 
 
Acolo, pe terenul de lângă casă a luat naştere cultura de căpşuni. În jur de 2,5 hectare sunt cultivate cu căpşuni. Pe lângă cei „clasici”, soţii Rânziş cultivă şi un soi care rodeşte până la prima zăpadă.  
 
„După 9 ani de muncit în Spania, în agricultură, la roşii şi castraveţi am învăţat ceva tehnici de acolo şi am venit să facem ceva la noi, pe terenul de la bunici. Stătea necultivat, plin de bălării şi am venit cu ceva ce poate fi cultivat şi în zona de munte: căpşunii”, explică Grigore Rânziş. 
 
 
La căpşuni s-au adăugat: coacăze, mure, zmeură şi chiar trandafiri şi gălbenele. În total, fructele şi plantele ocupă în jur de 3 hectare. La căpşunii „longevivi” se adaugă şi un soi de zmeură care, de asemenea, rezistă până la primul îngheţ. 
 
„Se termină un ciclu şi începe altul şi îi prinde zăpada cu flori şi căpşuni. Zmeura la fel. Începem în iunie şi până la sfârşitul lunii iulie culegem căpşuni clasici, care rodesc o singură dată. Iar celălalt soi îl culegem până ninge, cam până în noiembrie”, completează producătorul. 
 
Terenul accidentat şi în pantă, dar şi riscul mai mare de îngheţ şi forţa de muncă greu de găsit în zonă sunt câteva dintre problemele cu care s-au confruntat cei doi agricultori. Acest lucru nu i-a determinat să pună armele jos, având deja mai bine de 5 ani de când asigură căpşunii „de Tihuţa”, în pieţele din Bistriţa şi chiar Vatra Dornei. 
 
„Căpşunilor le place în zona de munte. Clima este destul de bună pentru ei, umiditate mai multă, bate şi vântul mai mult, îi ventilează. Mai sunt şi riscuri, pot să îngheţe sau poate să ploaie mai mult decât trebuie, dar se fac destul de gustoşi”, mai spune Grigore Rânziş.
 
Peisaj din grădina cu căpşuni

Căpşunii „imperfecţi” ajung sirop şi dulceaţă 

 
Din toată suprafaţa, anual, cei doi scot am 10 tone de fructe. Cele care au defecte sau încep să se strice nu sunt aruncaţi, ci sunt transformaţi în siropuşi şi dulceţuri. 
 
Cei doi au o micuţă unitate de producţie, amenajată chiar în casa bunicilor, unde fac dulceaţă de căpşuni, zmeură, mure, afine, trandafiri sau chiar ardei iute. La acestea se adaugă siropuri de fructe şi de muguri de brad. 
 
Specilitatea Danei Rânziş sunt siropurile şi dulceţurile, cu ajutorul cărora reuşeşte să „salveze” fructele care nu sunt perfecte. Aceasta nu foloseşte niciun pic de conservant la dulceţuri, siropuri şi zacuscă, iar acestea ne duc cu gândul la gemurile făcute de bunici. 
 
Nici nu se poate altfel, având în vedere faptul că Dana a reînviat reţetele bunicii, pe care le respectă cu stricteţe. 
 
Fructele imperfecte se transformă în siropuri şi dulceţuri FOTO: Bianca Gavrilă Sara
 
Soţii Rânziş spun că au fost încurajaţi să îşi investească agoniseala în căpşuni de faptul că au muncit de când se ştiu în acest domeniu şi ştiu la ce să se aştepte. Cei doi au „furat” din secretele spaniolilor, pe care încearcă să le pună în practică în Pasul Tihuţa.
 
Printre practicile întâlnite pe câmpurile din Spania şi aduse la munte, în Bistriţa-Năsăud se numără viteza spaniolilor.
 
„Acolo se lucrează în viteză, dacă nu lucrezi în viteză nu faci nimic şi asta am învăţat de la ei. Oricum rămâi în urmă, chiar şi aşa în viteză, pentru că sunt multe de făcut, în termen scurt. Viteza de lucru am adus-o de acolo şi tehnicile, precum prelucrarea solului”, mai spune Grigore Rânziş. 
 

Vă mai recomandăm:

 
 

Căpșunii din Pasul Tihuța dispar abia odată cu prima zăpadă FOTO: Bianca Gavrilă Sara

Imagini din aceeasi galerie
  • Căpșunii din Pasul Tihuța dispar abia odată cu prima zăpadă FOTO: Bianca Gavrilă Sara
  • Căpșunii din Pasul Tihuța dispar abia odată cu prima zăpadă FOTO: Bianca Gavrilă Sara
  • Căpșunii din Pasul Tihuța dispar abia odată cu prima zăpadă FOTO: Bianca Gavrilă Sara
  • La căpșuni se adaugă un soi de mure la fel de „longevivă” FOTO: Bianca Gavrilă Sara
  • La căpșuni se adaugă un soi de mure la fel de „longevivă” FOTO: Bianca Gavrilă Sara
  • Priveliște din grădina cu căpșuni din Pasul Tihuța FOTO: Bianca Gavrilă Sara
  • Fructele imperfecte se transformă în siropuri și dulcețuri FOTO: Bianca Gavrilă Sara
  • Siropul de muguri de brad completează oferta bogată a familiei Rânziș FOTO: Bianca Gavrilă Sara
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările