Celebrul castel al lui Dracula din Bistriţa-Năsăud, scos la vânzare. Cât costă hotelul ridicat la mijlocul anilor '80 în Pasul Tihuţa

Celebrul castel al lui Dracula din Bistriţa-Năsăud, scos la vânzare. Cât costă hotelul ridicat la mijlocul anilor '80 în Pasul Tihuţa

Un investitor străin deja s-a arătat interesat de „casa lui Dracula” FOTO: Facebook Hotel Castel Dracula

Prima unitate de cazare din România dedicată Contelui Dracula şi ridicată în Pasul Tihuţa, locul unde este poziţionată casa vampirului în romanul Bram Stoker, a fost scoasă la vânzare. De castelul care atrage anual turişti din toate colţurile lumii s-a arătat interesat un investitor străin.

Ştiri pe aceeaşi temă

Hotel Castel Dracula, prima unitate de cazare din România dedicată Contelui Dracula, ridicată în anii `80 în Pasul Tihuţa, care leagă judeţe Bistriţa-Năsăud de Suceava, a fost scoasă la vânzare cu 7 milioane de euro, cu TVA. 
 
Complexul hotelier se întinde pe mai bine de 16.500 de metri pătraţi, doar construcţia având 4.097 de metri pătraţi. Hotelul are trei etaje, parter şi demisol şi conţine două bucătării, o cramă, un restaurant, o zonă cu biliard o terasă şi o zonă specială de agrement unde este amplasat „cavoul” contelui Dracula. 
 
Hotel Castel Dracula are 140 de locuri de cazare, dispuse în 63 de camere şi trei apartamente. De asemenea, complexul hotelier are propria staţie de captare şi tratare a apei, staţie proprie de epurare a apelor uzate, un depozit de carburant şi terenuri de sport. 
 
Încă din  anii `80, turiştii străini au căutat acest hotel special, care coincide cu locul unde Bram Stoker a plasat casa Contelui Dracula, în romanul său cu acelaşi nume.
 
Interesul turiştilor pentru această locaţie nu a scăzut, crescând în ultimii doi ani numărul acestora, dar şi cifra de afaceri, după cum spune administratorul hotelului Ana Maria Muscar. Aceasta spune că decizia de a vinde are legătură cu lipsa bugetului pentru dezvoltarea părţii de agrement, care este tot mai cerută de către oaspeţii castelului.
 
„Nu mai ţinem pasul cu pretenţiile turistice pe partea de agrement. Cerere este, însă trebuie făcute aceste investiţii şi pe partea turistică şi de agrement şi în momentul acesta nu este buget pentru aşa ceva. În ultimii doi ani a crescut numărul de turişti şi cifra de afaceri, interes este”, a explicat administratorul Hotel Castel Dracula, Ana Maria Muscar.

 

Turiştii vor SPA, ferme turistice şi baze sportive

Printre lucrurile pe care le-ar dori turiştii care ajung la Hotel Castel Dracula se numără, conform administratorului, un SPA, o fermă turistică sau o bază sportivă, lucruri care să le asigure o activitatea şi să le ocupe timpul în zilele în care se află acolo.
 
Hotel Castel Dracula a organizat ani la rând evenimente dedicate turiştilor care îi călcau pragul. Cele mai spectaculoase aveau loc de Halloween, când în Pasul Tihuţa veneau turişti din toată lumea. Evenimentele erau presărate cu concerte, teatru „draculist”, show-uri cu foc şi acrobaţii. 
 
Se pare că deja au apărut investitori interesaţi de acest obiectiv. Este vorba despre un investitor străin, care vrea să reîmprospăteze brandul, dar şi să facă investiţiile necesare. 
 
„Sunt persoane interesate. Suntem în faza de negocieri, urmează să vină să vadă complexul. Ar vrea să reia evenimentele pe care le organizam noi, să reintre pe partea de tururi turistice. Sunt interesaţi să menţină brandul, iar pentru noi a fost foarte important să ne spună asta. Vor să investească într-o reîmprospătare a brandului”, a mai spus Ana Maria Muscar. 
 

Cum a ajuns castelul din mâinile primului „draculist”, la un bucătar

Istoria Hotelului Castel Dracula este demnă de un film. Acesta a fost gândit şi pus pe picioare de către Alexandru Misiuga, un şef al Oficiului Judeţean de Turism din perioada comunistă, care a decedat în urmă cu câţiva ani. 
 
Alexandru Misiuga a fost pionierul turismului draculist din ţara noastră şi membru fondator al Societăţii „Dracula” din Londra şi al Societăţii „Transilvania Dracula”. Acesta a gândit primele schiţe ale castelului, care a avut din start menirea de a atrage turiştii, care se aflau în căutarea celui mai cunoscut personaj din literatură şi cinematografie. 
 
În anii `70, şeful Oficiului Judeţean de Turism a fost căutat de un grup de jurnalişti din SUA, care i-au cer să îl ducă la castelul lui Dracula prezentat în romanul lui Bram Stoker, pentru a-l filma. 
 
La acea vreme, Alexandru Misiuga nu auzise de acest roman, care i-a adus pe americani în România. Cu toate acestea, americanii i-au stârnit curiozitatea bistriţeanului, care s-a apucat să caute romanul. A dat peste el în Bucureşti, într-o bibliotecă, răsplătindu-l pe cel care i-a pus-o la dispoziţie cu două sticle de ţuică ardelenească. 
 

Interior apartament Hotel Castel Dracula (Foto: Bianca Sara)
 
După ce a citit pe nerăsuflate romanul, Alexandru Misiuga se încăpăţânează să ridice castelul din roman. Realizează o machetă pe care o prezintă Ministerului Turismului, care îi dă undă verde, însă cu mici modificări: castelul nu putea avea aspect de ruină, iar intrarea în el nu se putea face printr-un cimitir.
 
După o muncă de 6 ani, în 1983 este gata Hotel Castel Dracula. Deşi vorbim despre perioada comunistă, angajaţii vechi ai hotelului îşi amintesc că au venit încă de la deschidere turişti din Europa, Statele Unite sau Japonia. 
 
Interior apartament Hotel Castel Dracula (Foto: Bianca Sara)
 
Acesta este preluat, după Revoluţie, de Ioan Moldovan, bucătarul hotelului încă de la deschidere, care a devenit administrator şi mai apoi proprietar. Ioan Moldovan a mai preluat un hotel din centrul Bistriţei ridicat tot în perioada comunistă, Hotel Coroana de Aur, şi a investit masiv în industria prelucrării cărnii.
 
Afacerile bistriţeanului ar fi început să scârţâie la începutul acestui an, când a anunţat Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bistriţa-Năsăud că este nevoit să concedieze 124 de persoane care munceau la abatorul său din Şieu-Măgheruş. 
 
Disponibilizările intră în vigoare din data de 15 martie. Fabrica de procesare din Bistriţa şi celălalt abator al omului de afaceri continuă să funcţioneze, însă cu activitate redusă substanţial. 
 
De vină pentru această situaţie ar fi lipsa lichidităţilor şi a întârzierilor la achitarea facturilor de către clienţi. Ani la rând, Ioan Moldovan s-a regăsit pe lista celor mai bogaţi români, cu o avere estimată la 12 milioane de euro. 
 

Vă mai recomandăm:

 
citeste totul despre: