Stejarul care veghează de 700 de ani asupra unei localităţi din Bistriţa-Năsăud, pe lista monumentelor naturii

La doar 15 minute de municipiul Bistriţa, în centrul satului Orheiul Bistriţei, veghează deja de 700 de ani un falnic stejar. Acesta pare să fie cel mai bătrân stejar din Bistriţa-Năsăud, iar la cei 700 de ani ai săi nu dă semne de boală.

Legenda spune că acum 700 de ani saşii au zărit acest stejar şi au clădit localitatea Orheiul Bistriţei în jurul său. De prin 1300 acesta veghează localitatea şi nu dă semne se boală, deşi vârsta sa este neobişnuită chiar şi pentru un stejar, aceştia „trăind” în medie 400-500 de ani.

De altfel, comuna Cetate, de care aparţine şi satul Orheiul Bistriţei, este una dintre cele mai vechi din judeţ. Potrivit vestigiilor arheologice ale castrului roman, pe aici era linia de demarcaţie a Imperiului Roman la începuturile primului mileniu.

Pentru a-i celebra vârsta, dar şi pentru a-l proteja de rău-voitori, cei de la Grupul de Acţiune Locală Bârgâu-Călimani vor să introducă stejarul de 700 de ani pe lista monumentelor naturii.

„Stejarul multisecular din Orheiul Bistriţei este pentru localitate un adevărat simbol. Depăşeşte cu mult douăzeci de metri în înălţime, iar rădăcinile şi le întinde mult în sol, până chiar sub casele de peste drum. Este un arbore încă sănătos şi are o circumferinţă pe care abia o pot cuprinde între braţe cinci oameni -2,5 metri diametru şi 7 metri perimetru,” precizează inginerul silvic Dan Pintea, cel care s-a încăpăţânat să protejeze stejarul şi cu ajutorul legislaţiei.

Acesta mai spune că stejarul este încă sănătos în ciuda vârstei înaintate, acest lucru datorându-se şi faptului că nu a avut parte de substanţe chimice toată viaţa sa, singurul „tratament” de care a beneficiat fiind toaletarea.

„Cred că s-a păstrat sănătos şi pentru că lumea a căutat să-l ocrotească, pentru că este totuşi mândria lor. Se cunoaşte faptul că stejarul românesc este viguros încă de pe vremea lui Ştefan cel Mare. Se pare că italienii construiau chila de la nave din stejar românesc din Carpaţi datorită rezistenţei sale”, completează Dan Pintea.

Includerea pe lista monumentelor naturii ar ocroti stejarul şi mai mult, întrucât nu se va putea construi în vecinătatea sa şi nu va putea fi tratat cu substanţe chimice şi cu atât mai mult tăiat, decât dacă se uscă. Pentru ca stejarul să ajungă pe lista monumentelor naturii, este necesar acordul Academiei Române, asta după ce sunt prezentate mai multe documente şi măsurători care să ateste vârsta stejarului.


Vă mai recomandăm:
 

FOTO Biserică ridicată în 1482, lângă Bistriţa, în care se găseau bucăţi din veşmântul Fecioarei Maria sau din coroana de spini a lui Iisus, lăsată să se dărâme. Autorităţile au abandonat-o

Ridicate cu trudă acum sute de ani, numărul bisericilor din judeţul Bistriţa-Năsăud care au fost luate în seamă pentru restaurare este nesemnificativ. Celorlalte, deloc puţine la număr, timpul pare să le fi fost fatal. Este cazul bisericii evanghelice de la Jelna sau a celei de la Vermeş.

Biserica Evanghelică, singurul monument istoric cu lift din România, se pregăteşte să intre în circuitul turistic internaţional

Primăria Bistriţa alocă peste 45.000 de lei pentru o expertiză care să indice lucrările de care mai are nevoie Biserica Evanghelică pentru a putea fi inclusă în circuitul turistic internaţional. Aceasta ar urma să fie gata în toamna acestui an.

Rapsodul maramureşean declarat monument UNESCO

Badea Piţiş este unul dintre cei zece români declaraţi anul trecut „păstrători“ ai tradiţiilor populare ale umanităţii. Rapsodul doineşte de când se ştie şi a fost maestrul cunoscutului solist de muzică populară Grigore Leşe.