Ce puteri au, de fapt, ursitoarele şi cum ne stabilesc destinul. De ce se spune că e interzis să le rosteşti numele la naşterea unui copil
0
Ursitoarele reprezintă unele dintre cele mai cunoscute personaje din mitologia românească. Dacă în prezent rolul lor este doar de entertainment la botez, în urmă cu câteva secole, viitoarele mămici se pregăteau destul de serios pentru venirea ursitoarelor, cărora le găteau bucate speciale.
Printre cele mai cunoscute personaje ale mitologiei româneşti se numără Ursitoarele, zânele care le stabilesc destinul copiilor la naştere. Adesea, părinţii cheamă ursitoarele la botezul celui mic, însă rolul acestora este doar de entertainment.
În urmă cu 100 de ani, puterea magică a ursitoarelor era luată în serios, iar viitoarele mămici se pregăteau pentru venirea zânelor, ce avea să îi stabilească copilului destinul.
Potrivit credinţei populare, viitoarele mămici nu aveau voie să rostească numele ursitoarelor, cum nu aveau voie nici să le pândească pentru a afla cum au ursit. Mai mult, cei care îndrăzneau să facă asta erau pedepsiţi de ursitoare cu infirmitate sau chiar moarte.
„Ursitoarele se leagă de toate aceste aspecte, sunt personaje cu caracter iniţiatic, pentru că ele ştiu, ele cunosc viitorul, stăpânesc timpul datorită acestei calităţi, de a şti şi totodată din acest motiv ele sunt prezicătoare. Străjuind la graniţa dintre viaţa şi moarte, fiinţă şi nefiinţă, ele prezidează trecerea în lumea morţilor, precum şi venirea din neant printre oameni”, explică, în Revista Bistriţei, muzeograful Irina Nemeti.
Potrivit credinţelor populare, cele care stabilesc soarta copiilor sunt trei surori: Ursitoarea, cea mai mare dintre ele, care îi stabileşte viaţa, Soartea, cea mijlocie care hotărăşte de ce întâmplări va avea parte copilul şi Moartea, cea mai mică dintre surori care stabileşte momentul în care copilul respectiv va deceda.
„Ursitoarele sunt zânele destinului. Hotărârea lor nu poate fi schimbată, exprimând caracterul imuabil a destinului uman şi cosmic. Basmele relatează numeroase încercări ale oamenilor de a se sustrage împlinirii acesteia. Toate încercările de acest fel dau greş. Nici măcar Dumnezeu nu încearcă să le schimbe hotărârea, iar intrvenţia unor sfinţi în acest sens, este de asemenea sortită eşecului”, mai spune Irina Nemeti.
Ursitoarele sunt descrise ca fiind tinere frumoase, îmbrăcate cu straie albe din pânză fină, cu aripi şi părul de aur. Acestea intră în camera pruncului şi după ce se sfătuiesc îi stabilesc acestuia destinul.
Ursitoarele, aşteptate cu vin şi ţuică
În urmă cu câteva secole, întâlnirea cu aceste ursitoare era atent pregătită. Copilului i se dădea o lingură de unsoare de urs, pentru ca acesta să facă faţă întâlnirii cu ursitoarele. De asemenea, moaşa care o ajută pe mama să nască, pregăteşte o masă pentru ursitoare, pe care aşează pâine, colaci, turtiţe, făină, apă, ulei, ţuică, vin, sare, lână, bani, o oglindă.
Rolul ofrandelor este îmbunarea ursitoarelor, astfel încât să ursească de bine. De asemenea, câinii sunt duşi la vecini pentru ca lătratul lor să nu sperie zânele soartei. Pentru a facilita accesul ursitoarelor se lasă o uşă deschisă şi o candelă aprinsă.
Vă mai recomandăm:
Sânzienele, fiinţe mitologice care dau şi iau leacul plantelor. Ce puteri mai au ele
Se încarcă comentariile...
