FOTO „Grădina din Deal“, afacerea de succes a unei tinere care a renunţat la cariera din multinaţională. Cum arată viaţa ei în satul bunicilor din Maramureş
0Oana Groza (29 de ani), absolventă a două facultăţi şi a unui master în comunicare, a lăsat deoparte cariera din Cluj-Napoca şi s-a decis să îşi schimbe viaţa. În urmă cu trei ani a renunţat la un loc de muncă într-o multinaţională şi s-a decis să se retragă în satul bunicilor din Maramureş, la Remetea Chioarului, unde şi-a deschis o afacere bio în agricultură.
Oana este clujeancă, absolventă a Facultăţii de Comunicare şi Publicitate, dar şi a Facultăţii de Studii de Securitate. În urmă cu trei ani, decisă fiind că viaţa din oraşul agitat în care trăieşte nu o reprezintă, a dat cariera de la oraş pentru o investiţie în satul bunicilor din Maramureş. Împreună cu soţul ei, Bogdan, ajutaţi cu sfaturi şi o pompă de udat la început de către o familie din vecini, au deschis o afacere care avea să se dovedească în timp un proiect de succes.
„Am început prima dată cu 18 ari şi un solar micuţ făcut de bunici. Mi-am pus eu seminţe, dar bineînţeles că nu mi-au ieşit tare multe. Eu, venind după 25 de ani din Cluj, la ţară, eu le-am făcut aşa. Veneam în vacanţă la ţară, dar cât poţi să ştii? Bunicii mei nu au făcut legumicultură. Ei au pus acolo roşii şi castraveţi pentru ei, neştiind. Şi eu am făcut după ei, după ureche şi nu mi-a ieşit. Ce să fac? M-am dus în stânga şi-n dreapta să întreb, dar nimenu nu a vrut să îmi zică, cu toate că în Remetea sunt vreo 10 familii de legumicultori. Oamenilor le e frică de concurenţă. Şi am primit răspunsuri: da nu se merită, dă-i pace, mai bine lucră într-un birou, ai făcut două facultăţi ca să dai la sapă. Şi atunci acest lucru m-a ambiţionat şi mai tare”, spune Oana Groza.
Şi-au denumit afacere sugestiv, „Grădina din Deal”
Vărul Oanei avea o prietenă care a crescut pe câmp, familia ei făcând legumicultură de când se ştiau. Această familie a fost sprijinul Oanei şi a soţului ei, novici în agricultură, atunci când a fost vorba de sfaturi sau ajutor pentru udatul răsadurilor. În timp „Grădina din Deal” a prins contur. La început au vândut legumele în piaţă şi apoi, cu ajutorul reţelelor de socializare au ajuns să facă livrări la domiciliu.
„La început mă plimbam cu maşina şi făceam livrări şi de 10 lei, dar pentru că erau produse de la ţară şi aveau gust, fără erbicide, pesticide, azot erau apreciate. De la una la alta s-a dus vestea şi am început să ne dezvoltăm. În al doilea an am luat 42 de ari în arendă lângă rău. Bunicii mei mai au teren, dar nu lângă sursă de apă şi nu erau nici aşa fertile. Sunt pajişti de pus porumb, dar nu legume. Aşa că am mai luat de la o vecină 42 de ari în arendă şi anul acesta mi-am făcut încă un solar. După aceea am început să vindem şi produse lactate, lapte, ouă, caş. Împreună cu copiii familiei care ne-a ajutat la început ne-am luat un motocultor, care ne ajută foarte mult”, spune Oana Groza.
Astăzi, Oana cultivă varză, conopidă, roşii, castraveţi, ardei kapia, ardei galben, gogoşari, 7 tipuri de ardei iuţi, vinete, mazăre verde, sfeclă, iar anul acesta a pus pentru prima dată şi castraveţi amari pentru că a avut cereri de la cei care suferă de diabet. Producţia mare de gogoşari i-a determinat în urmă cu un an să se apuce de conservare, astfel că au făcut zacuscă, după o reţetă veche din familie, fără conservanţi, dar şi murături.
„Cel mai mare risc la cultura bio este să îţi atace un dăunător şi să nu ştii ce să faci. Poate mai găseşti soluţii, dar cel mai mare inamic este gheaţa. Cu gheaţa nu te joci”, spune Oana.
Şi pentru că este o afecere de familie, soţul Oanei, Bogdan, de meserie IT-ist, se ocupă de partea de logo şi grafică. În acest an „Grădina din Deal” intenţionează să acceseze fonduri europene pentru un proiect de tehnologizare prin care să realizeze o linie de procesare şi îmbuteliere.
Citeşte şi
FOTO Andrei Petruş, tânărul talent căruia muzica îi dă energie
Se încarcă comentariile...
