VIDEO Studentul care face bani după ce a reinventat cuptorul bunicii de la ţară. Pâinea la ţest, un obicei de sute de ani, îi aduce comenzi pe bandă rulantă

VIDEO Studentul care face bani după ce a reinventat cuptorul bunicii de la ţară. Pâinea la ţest, un obicei de sute de ani, îi aduce comenzi pe bandă rulantă

George Dumitriu şi cuptoarele din care scoate bani

Tradiţia românească spune că cea mai bună pâine din lume este cea făcută la ţest. George Dumitru, un tânăr student la Politehnică, în vârstă de 23 de ani, duce mai departe o tradiţie veche de sute de ani, confecţionând ţesturi. Tânărul a ajuns să facă acest lucru dintr-o întâmplare. Confecţionarea ţesturilor s-a tranformat din preocupare în pasiune şi, mai nou, într-o afacere.

Ţestul este cel mai vechi sistem de coacere a pâinii folosit de românce, în special de cele din mediul rural. Din păcate, ”cuptorul” tradiţional la care româncele au copt pâine vreme de secole, pe vatra încinsă, este un obiect din ce în ce mai rar întâlnit în gospodăriile ţărăneşti. 
 
George Dumitru (23 de ani) este un tânăr student la Universitatea Politehnica din Bucureşti, Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria şi Managementul Afacerilor, care s-a specializat în confecţionarea de ţesturi. A copilărit în gospodăria bunicilor săi din Beuca (judeţul Teleorman), în aroma inconfundabilă a pâinii făcute la ţest. Nu s-a gândit niciodată, însă, că o să ajungă să confecţioneze el ţesuturi. Totul a plecat de la o întâmplare. ”Bunicii mele i se spărsese ţestul şi a trebuit să confecţionăm altul. Practic, nu poţi să faci unul singur, cantitatea de material fiind mai mare. Am făcut mai multe. Bunica l-a folost pe cel făcut pentru ea ca să coacă pâine. Cele care au rămas, am încercat să le vindem”, povesteşte tânărul.

Pământul trebuie călcat în picioare de nouă ori
 
Procedeul de modelare a lutului ars l-a învăţat de la două vecine, cele care l-au şi ajutat, de altfel, să facă primele ţesturi. ”Am învăţat de la două vecine. Am învăţat, practic, toată procedura de la ele. Procedura nu e una foarte complicată, am prins repede. Materialul este unul clasic, argilă roşie care se procură de la marginea satului şi balegă de cal”, spune George.
 
Denumirea de ţest vine din cuvântul latin „testum”, care înseamnă vas de lut, capac de argilă. Argila este materialul de bază în confecţionarea ţestului. Tânărul spune că nu există secrete pentru confecţionarea unui ţest de calitate, ci mai degrabă superstiţii, paşi care trebuie urmaţi întocmai. ”Nu e un secret anume. Sunt nişte superstiţii, obiceuri, se presupune că ar fi foarte bine ca ţestul, pământul să fie călcat de nouă ori în picioare. Dacă nu se calcă de nouă ori, se spune că ţestul se va sparge foarte repede”, mai spune George.
 
 
Ţesturile se fac doar vara
 
Argila adusă de la marginea satului se înmoaie cu o seară înainte. Materialul rezultat se amestecă cu balega de cal şi se calcă cu picioarele de nouă ori. După ce s-a călcat, pământul se împarte în cantităţi egale, numite guguloaie, şi se pune pe matriţe pentru modelare. Forma de clopot se dă cu mâna liberă, iar produsul final este şanţat cu simbolul ”S”.
 
 ”Fac 10 - 12 bucăţi într-o zi şi, ca durată de producţie. Reuşesc să împac această pasiune cu facultate, pentru că de ţesturi mă ocup în vacanţa de vară. Atunci am timp liber să vin aici”, mai spune George. Durata de viaţă a unui ţest depinde de modul de exploatare: ”Dacă este întreţinut, poate să reziste trei patru ani”.
 
Ţesturile de la Beuca se vând în toată ţara
 
George nu consideră că vânzarea ţesurilor înseamnă, în acest moment, o afacere mare. Mai degrabă o sursă de venit suplimentar: ”Dacă am văzut că oamenii au început să sune, după ce am pus anunţul pe site-uri, am zis că ar fi o oportunitate. Am făcut nişte clipuri demonstrative, le-am  pus pe youtube.com şi am pus anunţuri pe mai multe site-uri. Am făcut şi un site de prezentare şi magazin online (www.ţesturipâine.ro)  în ideea ca lumea să mă găsească cât mai repede şi să fie cât mai detaliate informaţiile despre modalitatea de comanda, de livrare, modul de folosire”. Pe site-ul de prezentate, George îşi învaţă clienţii cum să amenajeze vatra de foc, cum să facă focul sau cum să păstreze ţestul. Acum George primeşte comenzi de ţesturi din toată ţara: Bucureşti, Craiova, Satu Mare, Iaşi, etc.
 
Reţeta de pâine la ţest
 
Pe site-ul făcut pentru promovarea ţesturilor, George prezintă şi reţeta de pâine la ţest, o reţetă ştiută de la bunica lui, o femeie de 80 de ani, care încă mai coace pâine la ţest. O reţetă foarte simplă de pâine la test include 500 de grame de făină de grâu, sare si apă cât cuprinde. ”Mai întâi, se cerne făina, pentru a o curăţa de impurităţi, dar şi pentru a o aera. Făina se aşază într-o covată, iar în mijloc se face o adâncitură, cu pumnul. Se presară sare, se adaugă apă, puţin câte puţin, şi începe a se lega aluatul, frământându-l mai întâi cu o singură mână.
 
 
Când este suficient de moale şi nu se mai lipeşte de mână, se frământă destoinic cu amândouă mâinile, împungându-l din când în când cu pumnii, pentru a deveni mai elastic. Se lasă puţin la loc cald, acoperit cu un şervet, după care se formează mai multe turte, care se aplatizează. Se crestează uşor sau se înţeapă cu dinţii furculiţei (pentru ca să nu se umfle, la copt). Se pune la copt în ţestul dinainte pregătit (focul, care a ars mocnic, a încălzit spaţiul de sub pălăria de lut; dăm jarul deoparte, măturăm piatra şi punem turtele de aluat, apoi acoperim).
 
Se lasă aproximativ 15 - 20 de minute, o parte din jar se aşază de jur împrejurul pălăriei ţestului, ca să nu îşi piardă prea repede căldura. Este gata când turtele au început să se rumenească deasupra”, este reţeta sugerată de George. Pe lângă pâine, la ţest se pot prepara şi alte feluri de mâncare, cum ar fi puiul la ţest sau tocăniţe. Preţul unui ţest variază, în funcţie de mărime, de la 100 la 200 de lei.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: