Proiect de 5 milioane de euro pentru un spaţiu expoziţional în Palatul Principilor din Cetatea Alba Iulia
0
Primăria Alba Iulia va transforma o parte din Palatul Principilor în spaţiu expoziţional. Proiectul estimat la aproape 5 milioane de euro ar urma să fie finanţat din fonduri europene.
După lansarea ghidului de condiţii specifice pentru apelul de proiecte POR 2016, Primăria Alba Iulia doreşte continuarea lucrărilor în Cetatea Alba Carolina prin depunerea unui proiect pentru „Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural”. Documentaţia tehnico-economică faza DALI pentru “Conservarea, restaurarea şi valorificarea durabilă a Palatului Principilor din Alba Iulia – Centru expoziţional Corp Principal „E” este propusă pentru aprobare în şedinţa Consiliului Local Alba Iulia din 17 mai.
Investiţia necesară este de 18.157.127 lei cu TVA (echivalent 4.909.666 euro). Durata de realizare a investiţiei este de 36 de luni (3 ani). Corpul principal “E”, care va deveni centru expoziţional, are suprafaţa construită propusă de 1.382 mp, respectiv desfăşurată propusă de 3.070 mp, suprafaţă utilă de 2.237 mp, într-o clădire cu subsol, parter, etaj şi pod. Palatul Principilor are 7 corpuri de clădire (A-G), construite în diferite perioade, cu o suprafaţă totală desfăşurată de 13.881 mp. Lucrările propuse prin proiectul de acum, ce se referă la corpul E, amplasat pe latura nordică a ansamblului, presupun restaurarea, conservarea, reconversia funcţională, amenajarea şi dotarea imobilului în centru expoziţional.
Lucrările vor fi făcute în acord cu statutul istoric al clădirii, pentru a creşte atractivitatea turistică a acesteia, dar şi posibilităţile de autofinanţare. Proiectul pune în evidenţă vestigiile din perioada Principatului (când Alba Iulia a fost capitala Transilvaniei), dar ţine seama şi de etapele de construcţie şi de componente artistice ce vor fi conservate in situ, din celelalte epoci şi stiluri (romanî, medievală, renascentistă, barocă şi rococo), se arată în documentaţie. Vor fi făcute intervenţii reversibile la restaurare, pentru a fi păstrat caracterul istoric al clădirii. Acum imobilul prezintă degradări ale planşeelor, zidăriei, pardoselilor, finisajelor.
Palatul intr-o imagine de epoca
În folclorul local, clădirea este cunoscută ca şi locul de la „coada calului” pentru că în faţa acesteia este amplasată statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, care a fost găzduit aici în mai multe rânduri. Până să ajungă domn al celor trei Ţări româneşti, a trebuit să treacă de două ori prin Alba Iulia. Prima dată, în 1592, ca fugar, după ce luase parte la un complot boieresc. Cronicarul Szamosközy ne relatează o întâmplare hazlie din acea perioadă: „boierul român a stat ascuns aici, în Ardeal în 1592, la curtea lui Sigismund (Báthory-n.r.) timp de două săptămâni, timp în care Balthazar Báthory, vărul principelui, i-a furat toate lucrurile“, se spune în lucrarea lui Ioan Crăciun, „Cronicarul Szamosközy şi însemnările lui privitoare la români (1566-1608)“. Domnitorul şi-a petrecut Crăciunul şi Anul Nou 1600, în Palatul Principilor din Alba Iulia, devenit reşedinţa sa. Titulatura considerată cea mai completă a apărut la Alba Iulia, la data de 6 iulie 1600: „Io Mihai Voievod din mila lui Dumnezeu, Domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei“.
Un ansamblu realizat în jurul unor curţi interioare, Palatul cu 250 de încăperi înregistrează cinci secole de existenţă cu modificări, refaceri şi adăugiri până în secolul XVIII. Clădirea i-a găzduit pe principii Transilvaniei, în perioada în care Alba Iulia a fost, timp de 143 de ani, capitala Principatului autonom al Transilvaniei. Odată cu cucerirea Transilvaniei de către austrieci,Palatul a fost transformat în cazarmă şi a rămas cu acest statut timp de 300 de ani. O încercare de a reconstitui natura intervenţiilor asupra celui mai mare ansamblu de arhitectură din cetatea Alba Iulia se dovedeşte a fi dificil de făcut. Caracteristicile fiecărei etape de construcţie nu mai pot fi observate astăzi, iar o asociere între aspectul monumental al zidurilor şi relatările contemporanilor par greu de argumentat.
În vremurile lui de glorie, adevărata înfăţişare fastuoasă a Palatului se afla în interior. În cronicile străine ale vremii, imobilul este descris ca un edificiu luxos, împodobit cu fresce şi scări de marmură, iar dormitoarele şi sălile de de audienţe sau de adunare decorate şi înzestrate cu cele mai scumpe materiale şi obiecte de preţ: tablouri, covoare, mobilier, candelabre de cristal, vase de faianţă, sfeşnice şi căni de aur şi argint.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
