Peştera Dâmbău, grota din Apuseni unde se găseşte „laptele de munte“

Peştera Dâmbău, grota din Apuseni unde se găseşte „laptele de munte“

Imagine din Peştera Dâmbău. Foto: Ionuţ Văidean

Peştera Dâmbau este situată la cea mai mare altitudine din Munţii Trascău, pe vârful cu acelaşi nume din judeţul Alba. Este localizată pe teritoriul oraşului Zlatna, în partea de sud-vest a Munţilor Trascaului. Peştera s-a format într-un masiv izolat de călcare care alcătuiesc partea superioară a vârfului Dambau. Aici s-a descoperit o substanţă mai puţin cunoscută, denumită montmilch sau lapte de piatră.

Ştiri pe aceeaşi temă

Peştera a fost descoperită, explorată şi cartată de Viorel Luduşan ajutat de membrii clubului Polaris Blaj. Explorarea şi cartarea peşterii s-a făcut în două expediţii în anul 1986. 
 
Intrarea peşterii se află la o altitudine absolută de 1355 metri. Lungimea totală a galeriilor este de 1.200 de metri, iar lungimea aeriană este de 250 de metri. Denivelarea totală a galeriilor este de -78 metri. 
  
Peştera are două sectoare distincte, formate independent: Galeria Scărilor şi Galeria Lacului. Galeria Scărilor începe de la intrare cu culoarul de acces, care face legătura cu Sala Mare, îmbrăcată în montmilch. Aceasta este este o substanţă complexă ce conţine cristale microscopice de carbonaţi de calciu şi 35-75% apă. Studiile chimice detaliate au evidenţiat în jur de 16 substanţe ce intră în compoziţia montmilchului, dar geneza acestei substanţe rămâne încă necunoscută.
 
Unii autori cred că se formează direct, prin precipitare, alţii cred că este un produs de dezintegrare, de alterare a calcitului. Alte ipoteze prezintă ideea că bacteriile joacă un rol important în formarea acestei subsanţe. Din punct de vedere ştiinţific, montmilchul sau laptele de munte este un depozit de calcit moale, îmbibat de apă, format în anumite condiţii pe pereţii unor peşteri. Numele provine din limba germană. Iniţial a avut forma mondmilch, “lapte de lună”, de la peştera Mondloch, Gaura Lunii, din Elveţia, dar, cu timpul, a devenit montmilch, “lapte de munte” 
 
Montmilchul se prezintă ca o substanţă albă, care, în funcţie de conţinutul de apă, este lichidă sau păstoasă, cu consistenţa brânzei moi. Dacă este uscată devine sfărâmicioasă, formând un praf alb cu cristale mai fine decât cele mari care intră în compoziţia depozitelor de calcit.
  
Sală Foto situată sub Sală Mare este împodobită cu frumoase scurgeri parietale şi stalactite fistulare. De aici, o săritoare de 9 metri permite accesul la Răscruce, loc de întâlnire a patru galerii: Sala Foto, Galeria Nicovală, Galeria Puţurilor şi al doilea sector al peşterii. Al doilea sector al peşterii este Galeria Lacului, operă unui alt curs de apa temporar care se vărsa în cel principal. Ulterior, el coboară la un nivel inferior formând între Sala 

Lacului şi La Răscruce o treaptă tipică de subteran. Galeria este frumos ornata cu draperii galben aprins, cu margini dantelate. Lacul s-a format în fundul unei prăbuşiri a galeriei. În prezent peştera nu are un curs activ permanent în locurile accesibile, dar el există cu siguranţă la un nivel inferior. În concluzie, Peştera Dambau este opera apelor de precipitaţii care au acţionat asupra diaclazelor pe două cursuri principale: Galeria Scărilor şi Galeria Lacului cu joncţiune La Răscruce.
 
Peştera este vizitată de puţini excursionişti din Zlatna care intră de regulă până în Sala Mare, mai uşor accesibilă, în rest peşteră este intactă, cu podoabe încă nedecimate. Cine vrea să viziteze peşterea şi zona Vârfului Dâmbău o poate face cu sprijinul membrilor Asociaţiei Trascău Corp Zlatna, care se ocupă şi de protecţia acesteia. În apropierea există şi Refugiul Săruni, unde se poate campa dacă se doreşte o ieşire mai lungp ca timp. Traseul Zlatna - Vârful Dâmbău se parcurge în patru ore. (Sursa fotografiilor: Ionuţ Văidean)
 

Citiţi şi:


Povestea constructorului din Sebeş pasionat de bucătărie: „După 10 ore pe şantier, schimb salopeta cu şorţul“

 

Cum să faci o excursie deosebită cu un buget minim. Sfaturile „Iuliei din Alba Iulia“, tânăra care-şi povesteşte aventurile din diverse colţuri ale lumii

 

Crucile de piatră monumentale ridicate de moţi în Munţii Apuseni în urmă cu peste 200 de ani. Cum se ajunge la ele

 

Profesorul Horaţiu Tudori, despre dezvoltarea turismului în Alba Iulia: „Ar trebui să figureze pe circuitele culturale alături de alte oraşe din regiune“

 

Arta războiului de ţesut. Cum se face „maşinăria“ de lemn în Apuseni, un meşteşug aproape de dispariţie VIDEO

 

Autobuzul ”decorat” cu 300 de scrisori circulă la Alba Iulia, de 8 martie: ”E minunat să primeşti o scrisoare scrisă de mână”

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările