Minele părăsite din Apuseni, un uriaş pericol pentru sănătatea oamenilor. Studiu de caz: exploatarea minieră Haneş
0
O fostă zonă minieră din Alba înregistrează una dintre cele mai pronunţate poluări cu metale grele din România. La Haneş, în Munţii Apuseni, a existat în trecut o exploatare minieră de metale preţioase.
„Carpahian Journal of Earth and Environmental Science“ a publicat un studiu denumit „The Quality of Water and Soil in Haneş Mining Area, Alba County“, prin care se trage un semnal de alarmă cu privire la poluarea severă a unei zone din Judeţul Alba. Este vorba despre fosta exploatare de la Haneş, aproape de Zlatna, unde ”sănătatea umană este în pericol”, deşi exploatarea minieră a fost demult închisă.
”Activităţile miniere din zona Haneş au provocat o poluare severă a mediului, afectând sănătatea umană. În acest studiu au fost colectate, în decurs de trei ani, un număr de 52 de probe (atât apă cât şi sol) din zona minieră Haneş şi de-a lungul râului care traversează localitatea Haneş”, se arată în studiu.
Pentru a evalua impactul activităţilor miniere desfăşurate în zonă, au fost colectate 34 de probe de apă şi 18 probe de sol în timpul a trei campanii. În decursul celor trei ani au fost analizaţi indicatori fizico-chimici (pH, potenţial redox, conductivitate electrică şi salinitate) şi parametri chimici constând din anioni dizolvaţi (F-, Cl-, Br-, NO3-, PO43-, SO42-, NO2- şi S2-) (Cr, Pb, Ni, Cu, Zn şi Fe). Pentru a evalua gradul de poluare al mediului în zonă şi efectele potenţiale asupra sănătăţii umane, valorile rezultate au fost comparate cu maximul limitele admise impuse de legislaţia românească pentru apele de suprafaţă.
Concluziile ar fi acelea că pentru unele dintre apele reziduale analizate, concentraţiile de Ni, Zn, Pb, Fe, F-, NO3-, NO2-, SO42- şi S2- depăşesc limitele maxime admise (MPL) impuse de legislaţia românească privind evacuarea la suprafaţă a apei. În consecinţă, majoritatea apelor de suprafaţă analizate au fost clasificate ca a 5-a clasă de calitate, care corespunde unei calităţi foarte proaste. Au fost identificate nivele ridicate de Zn, Cu şi Pb în probele de sol cercetate, depăşind pragurile de alertă şi chiar pragul de intervenţie pentru Cu şi Pb. Rezultatele obţinute indică prezenţa mai multor elemente toxice, care pot reprezenta un factor de risc pentru ecosisteme şi sănătatea umană în zona investigată, mai arată autorii studiului, publicat în august 2018.
”Niveluri ridicate de fluor, nitrat, sulfat şi sulfide au fost identificate prin analiza apelor uzate. Concentraţia de metale grele în aceste ape este scăzută pentru Cr şi Cu, dar este mare pentru Ni, Pb, Fe, depăşind limita admisă pentru apele de suprafaţă. Acestea pot fi clasificate ca aparţinând clasei a II-a şi a III-a, având în vedere concentraţia de nitraţi şi nitriţi, în timp ce o parte din suprafaţă apele pot fi clasificate în a 5-a clasă de calitate, având în vedere conţinutul ridicat de sulfuri (ioni de sulf - n.r.), Cu, Pb, Zn şi Fe. Un nivel ridicat de sulfuri a fost determinat în apa de băut. Concentraţii ridicate de sulfuri, Cu şi Pb au fost identificate în unele dintre solurile investigate. În ciuda faptului că activităţile miniere din Haneş au fost întrerupte în 2004, consecinţele asupra mediului sunt încă prezente. Pentru unele dintre probele investigate de sol şi apă au existat parametri de calitate care nu corespund cerinţele impuse de legislaţia naţională. Ar trebui aplicate măsuri de remediere a consecinţelor pentru a proteja mediul înconjurător şi locuitorii”, concluzionează cercetarea ştiinţifică.
„Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences“ este o publicaţie de specialitate a Universităţii de Nord din Baia Mare. Apare din anul 2008. Autorii studiului sunt George Ispas, Carmen Roba, Ramona Bălc, Mihaela Coadă şi Delia Gligor, de la Universitatea ”Babeş Bolyai” din Cluj Napoca.
Mina Haneş a fost una dintre cele mai importante din Apuseni în domeniul exploatării zăcămintelor de aur. Era administrată de exploatarea minieră cu sediul în oraşul Zlatna şi câteva galerii. După închiderea minei, în 2004, accesul în galerii a fost închis prin construirea unui zid de beton la intrare. Cel puţin una dintre galerii, deasupra căreia a rămas scris Mina Haneş, a rămas parţial liberă şi este un factor poluant al zonei.
În 2012, prin Hotărâre de Guvern, au fost trecute în proprietatea Primăriei Zlatna galeria subterană transversală de la Haneş (fosta mină de aur), casa maşinii de extracţie din puţul Haneş inferior, linia de cale ferată Haneş-Larga în lungime de 2.780 metri şi maşina de extracţie din puţul Haneş inferior. Primăria Zlatana intenţiona să trabnsforme zona într-un punct de atracţie turistică, unul dintre obiective fiind chiar vizitarea unei galerii miniere. Între timp, cei 2,8 km de linie ferată între Haneş şi Larga au dispărut, gurile de mină au fost zidite iar maşina de extracţie, datând din 1936, a fost descompletată. Cel mai probabil, toate acestea au fost “colectate” de hoţii de fier vechi care îşi făcuseră într-o vreme un stil de supravieţuire mai ales din scormonirea printre ruinele mamutului industrial Ampelum Zlatna.
Se încarcă comentariile...
