Mecanisme de autoapărare. Cum ajută căscatul, sughiţul şi „pielea de găină“ corpul uman

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Căscatul ajută la ”răcorirea creierului”
Căscatul ajută la ”răcorirea creierului”

Organismul uman deţine mecanisme de apărare care îi permit să se autoprotejeze în cazul în care este supus unor pericole. Specialiştii au ajuns la concluzia că unele dintre obiceiurile corpului uman ajută la completarea întregului mecanism de autoapărare.

Unul dintre cele mai comune refelexe ale organismului este căscatul. Studiile medicale au arăat că principalul rol al căscatului este acela de a „răcori” creierul după ce a fost supraîncălzit sau supraîncărcat cu informaţie. 

Strănutul apare, de obicei, atunci când căile nazale sunt pline de microbi, praf sau alte substanţe care pot irita. Strănutul reprezintă modalitatea prin care organismul scapă de aceşti factori. 

Întinsul corpului este, de asemenea, un reflex care are un rol pozitiv. O persoană se întinde din instinct atunci când îşi pregăteşte organismul pentru efortul fizic pe care trebuie să-l depună de-a lungul zilei. În acelaşi timp, întinsul acţionează asupra muşchilor, ajută la o mai bună circulaţie a sângelui şi ne îmbunătăţeşte starea de spirit. 

Sughiţul apare atunci când se mănâncă prea repede, când se înghit bucăţi mari de alimente sau aer ori când pur şi simplu se mănâncă prea mult, iar nervul pneumogastric devine iritat. Acesta este în strânsă conexiune cu stomacul şi diafragma. Rezultatul se manifestă printr-o succesiune de sughiţuri, care ajută organisumul să îşi revină.

  

Mioclonia sau tulburarea de mişcare periodică a membrelor reprezintă acea senzaţie stranie resimţită mai ales în timpul somnului, când corpul tresare pentru o secundă, părând să fie afectat de un şoc electric. În acel moment, toţi muşchii au un spasm foarte puternic. Explicaţia este că imediat după ce o persoană adoarme, frecvenţa respiraţiei scade brusc, muşchii sunt relaxaţi, iar pulsul încetineşte normal. Creierul interpretează această succesiune de acţiuni ca pe un pericol iminent şi avertizează corpul prin acest veritabil semnal de alarmă. 

Pielea de găină” are, de asemenea, o funcţie explicată ştiinţific. Principalul rol al acesteia este de a reduce cantitatea de căldură pe care o pierde organismul prin porii pielii, ceea ce face mai uşoară ăncălzirea corpului într-un mediu în care condiţiile climatice sunt nefavorabile. 

Lacrimile au un rol foarte important în protejarea membranei ochiului atunci când intră în contact cu particule străine, funcţionând ca un instrument de ”aparare emotională”. Unii oameni de ştiinţă consideră că în condiţii de stres, organismul creează o nouă şi foarte puternică sursă, lacrimile, pentru a distrage persoană de la durerea pe care o resimte în momentul respectiv. 

  

Încreţirea buricelor degetelor este un fenomen care apare ca urmare a contactului pielii cu apa, de regulă. În momentul în care corpul este expus unei umidităţi însemnate, tinde să răspundă şi să se adapteze mediului înconjurător. Aşa că pielea mâinilor începe imediat să se modifice, astfel încât să permită mai uşor aderenţa pe suprafeţele netede. 

Citiţi şi:

 

FOTO VIDEO Autostrada A10 a fost recepţionată între Aiud şi Turda. Când se deschide circulaţia

 

Primarul din Alba Iulia: „În invitaţia de 1 Decembrie pentru premier, o să-i rog pe colegi să ataşeze coordonate GPS. Să n-o pierdem pe la Blaj“

 

Gheţarul de la Vârtop, casa omului de Neanderthal. Cum arată cea mai veche urmă umană descoperită în România

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite