FOTO Armata Română şi Revoluţia din decembrie 1989: cum s-au implicat militarii în evenimentele sângeroase de la Alba Iulia
0
Un studiu documentar realizat după documente din Arhivele Militare surprinde elemente interesante din implicarea Armatei Române în Revoluţia din decembrie 1989. Potrivit documentului, personalul comandamentelor, unităţilor şi subunităţilor militare din garnizoana Alba Iulia au susţinut ideile Revoluţiei şi au limitat la maxim pierderile umane şi materiale.
Unităţile militare din garnizoana Alba Iulia s-au alăturat Revoluţiei în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989. Maiorul Viorel Bârloiu, comandantul garnizoanei a fost ales, împreună cu alţi doi comandanţi militari, în Consiliul Frondului Patriotic „Libertatea”, devenit ulterior Consiliul Judeţean Provizoriu al FSN (CJ FSN). În aceeaşi zi s-a instalat un dispozitiv de pază la sediul Securităţii, format din doi ofiţeri şi 27 militari în termen. Clădirea era ocupată de revoluţionari asupra cărora se găseau arme procurate din instituţie. Armamentul este inventariat şi depus în lăgi sigilate care rămân în paza detaşamentului militar.
Securişti şi miliţieni consemnaţi la serviciu
În 23 decembrie, s-au adoptat măsuri privind protecţia unor instituţii şi obiective economice din oraş, Comandantul garnizoanei a dat ordin ca toţi lucrătorii securităţii să se prezinte la serviciu pentru a li se asigura protecţia, să fie cazaţi la UM 01653. S-au prezentat 80 de persoane. De asemenea, 22 de lucrători de miliţie au fost reţinuţi într-o încăpere a unirăţii. „În condiţiile creşterii temerilor populaţiei că lucrărorii Ministerului de Interne au rămas fideli vechiului regim, prin această măsură se urmăreşte asigirarea protecţiei acestora şi prevenirea participării lor în eventuale acte ostile revoluţiei”, se afirmă în studiu.
Foto
Militarii au susţinut ideile Revoluţiei. Foto Nicu Murgăşanu gallery-link
Informaţii primite la CJ FSN, despre posibila dirijare a unor elemente teroriste spre oraş, a determinat constituirea unui detaşament de intervenţie din UM 01040 Cîmpeni, având misiunea să apere podul de pe râul Mureş şi intrarea de sud-est în Alba Iulia. O altă subunitate a ocupat un aliniament de apărare pe marginea de nord-vest a localităţii Bărăbanţ. Întrucât zvonurile nu s-au confirmat, subunităţile au fost retrase în cazărmi.
Primele focuri de armă
În Alba Iulia, primele focuri au fost trase în după-amiaza zilei de 23 decembrie în zona Spitalului Judeţean. A intervenit un detaşament care a scotocit spitalul şi a reţinut ca suspecţi trei ofiţeri de securitate. Paza la sediul Consiliului Judeţean al FSN (actualul Palat Administrativ) a fost întărită cu subunităţi de vânători de munte cu un efectiv de 18 cadre, 130 militari şi un pluton de gărzi patriotice. Seara, în jurul orei 19.45, în zona depozitului de garnizoană Miceşti s-a produs o explozie puternică determinată de prăbuşirea în viile fostului IAS a unui elicopter în care se aflau, pe lângă membrii echipajului, generalii de Miliţie Constantin Nuţă şi Velicu Mihalea. Cei doi erau suspectaţi de implicarea în evenimentele sângeroase de la Timişoara şi erau transportaţi în stare de reţinere spre Sibiu.
Cercetările efectuate ulterior au arătat că prăbuşirea elicopterului s-a datorat executării unui foc de armă din zona bazinelor de apă potabilă şi din perimerului UM 01033 Alba Iulia, situate în partea de nord a oraşului. Şi-au pierdut viaţa toate cele cinci persoane din elicopter. „Avarierea gravă a aeronavei, prin impactul cu 12 lovituri de la sol, a obligat echipajul să aterizeze de urgenţă, pe timp de noapte, în teren necunoscut, impropriu manevrei fapt ce a dus la distrugerea mecanică a aparatului şi incendiera lui”, se susţine în studiul publicat la Editura Militară în anul 1998.
Concluziile comisiilor de anchetă au menţionat că un factor favorizant al producerii acestui incident aerian l-a constituit faptul că cei angajaţi în conducerea şi organizarea misunii nu au stabilit un traseu fix de evoluţie a elicopterului şi nu au fost înştiinţate toate unităţile militare ce urmau să fie survolate de aeronavă. Comandantul echipajului a zburat pe o rută deviată în zona oraşului Alba Iulia. S-a considerat o greşeală că s-a ordonat pilotului să zboare pe timp de noapte, fără lumini de semnalizare şi legătură radio în limita strictului necesar, deci fără posibilitatea de a fi identificat de la sol.
Sergent major împuşcat mortal
În dimineaţa zilei de 24 decembrie, elemente necunoscute aflate într-un autoturism Dacia 1300 au tras focuri de armă spre sediul Securităţii, situaţie ce a declanşat riposta militarilor şi gărzilor patriotice aflate în zonă. Nu s-au înregistrat victime. La ora 09.30, tot dintr-un autoturism s-a tras asupra Căminului Militar de garnizoană. A fost rănită mortal sergentul-major Daniela Georgeta Macarie. În acelaşi timp, din clădirile învecinate sediului Securităţii şi Consiliului Popular Judeţean s-au tras focuri de armă soldate cu spargerea geamurilor. Focuri izolate au fost trase şi din blocul 280 din centrul oraşului, din podul bisericilor reformate şi din alte clădiri. De asemenea, în jurul orei 15.00 persoane neidentificate au tras din nou din faţa Catedralei asupra unui dispozitiv militar. „Întrucât elemente diversionist-teroriste au continuat să acţioneze în cartierul Cetate, trăgând din diferite clădiri focuri sporadice de armă s-a constituit un detaşament format din şapte cadre şi 15 militari sub comanda maiorului Viorel Simion, care să le anihileze. Lupta cu aceştia s-a dat în zona blocului M5. Teroriştii nu au putut fi capturaţi. Vânătorii de munte nu au înregistrat pierderi“, se mai susţine în lucrare.
În nopatea de 24 spre 25 decembrie, şeful de cabinet al fostului prim-secretar, Emil Botar, s-a deplasat spre locuinţa sa pentru a-şi lua pistolul şi a-l preda. Era însoţit de un ofiţer, 2 militari şi 2 revoluţionari. Asupra grupului s-a deschis focul, iar Emil Botar a fost rănit. În timpul transportului spre spital, maşina a fost atacată din nou dinspre clădirea Băncii Naţionale. Botar a decedat la spital. În zilele următoare, spiritele s-au calmat, zvonurile şi ştirile false au încetat, iar situaţia a intrat în normalitate.
„Elementele diversioniste, puţin numeroase, au acţionat dispersat, spontan, fără o legătură între ele. În faţa reacţiei puternice a detaşamentelor militare acestea au bătut în retragere, au renunţat la atacuri, starea de tensiune provocată de focul întreţinut de aceste elemente durând, practic, la Alba Iulia, doar două zile, 23 şi 24 decembrie 1989“. Aceasta este una dintre concluziile analizei realizată după documentele din arhivele militare. Revoluţia din 1989 s-a soldat cu 24 de morţi din judeţul Alba.
Vineri, 21 decembrie 2012, asociaţiile de revoluţionari din Alba Iulia au marcat memoria victimelor prin ceremonii la troiţa din faţa Palatului Administrativ şi la monumentul ridicat pe Bulevardul Transilvaniei, în zona fostului magazin Materna.
Se încarcă comentariile...
