Câte milioane de euro valorează cele mai vechi tipărituri din România. Bibliotecile care au în colecţii 1.640 de incunabule

Câte milioane de euro valorează cele mai vechi tipărituri din România. Bibliotecile care au în colecţii 1.640 de incunabule

Incunabul din colecţia Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia

În România există în prezent un număr de 1.348 de titluri de incunabule, în 1.640 de exemplare. Un incunabul este o carte tipărită în primii ani ai introducerii tiparului, respectiv înainte de 31 decembrie 1500. Termenul este folosit pentru a desemna cele mai vechi tipărituri care există în prezent.

Ştiri pe aceeaşi temă

Specialiştii au calculat şi valoarea incunabulelor existente în România. Suma se ridică la 164 de milioane de euro. La Revoluţia din 1989, în incendiul de la Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti, au dispărut un număr de 6 incunabule. 
 
Cele mai multe şi mai valoroase incunabule sunt la Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia. Acestea constituie 70% din numărul tipăriturilor din a doua jumătate a secolului al XV-lea existente în bibliotecile din ţară şi, prin cantitatea şi calitatea pieselor de colecţie, situează biblioteca Batthyaneum pe primul loc între bibliotecile din România. Instituţia din Alba Iulia a luat fiinţă în 31 iulie 1798, din iniţiativa episcopului romano-catolic al Transilvaniei Batthyány Ignác.
 
Cele mai vechi incunabule din colecţia bibliotecii din Alba Iulia sunt următoarele: Summa de casibus conscientiae a lui Astesanus de Ast (1466), Epistulae heroides de Ovidiu (1494), Opera lui Homer (1488, prima ediţie), Comoediac de Aristofan, (1498), Opera Graece de Aristotel, (1495-1498) în cinci volume, Historiae Romanae Decades de Titus Livius, (1469).
 
 
Biblioteca Muzeului Brukenthal din Sibiu posedă a doua colecţie în ceea ce priveşte numărul de incunabule, cu 422 de exemplare. Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române se situează pe locul al treilea cu cele 175 de exemplare ale sale, reprezentând 10% din cele existente în România. Biblioteca Naţională a României are în colecţiile sale 141 de incunabule. Două dintre acestea sunt foarte preţioase. Danse macabre, o lucrare tipărită în 1490, care cuprinde traducerea în limba latină - singura, de altfel - a unei balade medievale franceze. Cartea este foarte rară, în lume fiind menţionate doar 7 exemplare. Este ilustrată cu 24 xilogravuri dispuse în friză, probabil realizate de miniaturistul Pierre le Rouge, reprezentant al Şcolii din Tours. Miniaturile au o ridicată valoare documentară şi artistică. Ele reprezintă 40 de personaje prinse în dans cu Moartea, care formează o galerie de fizionomii şi costume specifice tuturor categoriilor sociale, tuturor îndeletnicirilor din Franţa acelor vremi, înfăţişate cu exactitate de un artist contemporan.
 
Directorium Humanie vitae alias parabolae antiquorum sapientum (o culegere de fabule), de Johannes de Capua. Lucrarea a fost tipărită în 1498 la Strasbourg. Este o ediţie foarte rară, de fapt un unicat, singura lucrare conoscută aflându-se în România. În secolul al XIII-lea, Johannes de Capua a tradus această culegere de fabule dintr-o versiune ebraică a cărţii denumite Panchatantra, compusă în sec.III sau IV î.H. de un înţelept brahman, cunoscut în Occident sub numele de Bidpai.
 
 
La Muzeul Secuiesc al Ciucului (Csíki Székely Múzeum) posedă 112 incunabule, iar Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" Cluj-Napoca cuprinde 86 de exemplare. Cea mai veche tipăritură păstrată aici este incunabulul Codex Iustinianus tipărit la Nürnberg în 1475, iar cea mai veche carte românească păstrată în colecţiile acestei biblioteci este un Tetraevangheliar tipărit de Coresi la Braşov, în 1561.
 
Biblioteca Teleki din Târgu Mureş a fost înfiinţată în epoca Iluminismului de contele Samuel Teleki, fost cancelar al Transilvaniei în perioada 1791-1822, fiind prima bibliotecă publică de pe actualul teritoriu al României. În prezent, Biblioteca Teleki din Târgu Mureş deţine 67 de incunabule. Cel mai vechi incunabul din colecţia bibliotecii Teleki este Liber de homine, a umanistului Galeotto Marzio, tipărit la Bologna, în jurul anului 1475. Tipărituri incluse în această categorie se mai află la Biblioteca Judeţeană Satu Mare (5 exemplare), Biblioteca Arhivelor Naţionale (4 exemplare) şi Biblioteca Judeţeană Timiş (1 exemplar). (Sursă documentare: Elena Maria Schatz, Robertina Stoica: Catalogul colectiv al incunabulelor din România, CIMEC, Institutul de memorie culturală, 2007)

 

Citiţi şi:

 

Final fericit în povestea „doamnei cu pantofi albaştri“, judecătoarea care a încântat România

 

Alternativă „melodioasă“ la telefoane şi tablete: copiii care fac cursuri gratuite de chitară

 

Omul care tratează cărţile vechi de boala trecerii timpului: lucrează în Cetatea Alba Carolina

    

Cum i-au umilit austriecii pe capii Răscoalei de la 1784-1785: plimbaţi în lanţuri prin satele româneşti

 

Gabriel Resources vs. România, procesul cu o miză de 4 miliarde de euro. Un fond de pe Wall Street pariază împotriva Statului Român

 

Cum arăta Abecedarul, cartea de căpătâi din Epoca de Aur. Amintiri despre personaje celebre, precum Ana sau Aşchiuţă

 

O bunicuţă expertă în croşetat îşi trimite produsele peste graniţă. Botoşeii din lână au ajuns la Bruxelles şi sunt aşteptaţi în Finlanda

 

Povestea de 92 de ani a armelor produse la Cugir. Scandalul de corupţie şi spionaj care a zdruncinat „Uzina de Fier“

 

Ce înseamnă dezvoltarea personală, conceptul neînţeles pe deplin în România. „Chiar şi în perioada socialistă au existat lucrări vizând auto-educarea“

 

citeste totul despre: