Bolile care au provocat cele mai mari pandemii din istorie. Cum au dispărut sute de milioane de oameni

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Costumul îmbrăcat de medicii care se luptau cu ciuma bubonică în secolul al XIV-lea
Costumul îmbrăcat de medicii care se luptau cu ciuma bubonică în secolul al XIV-lea

Pandemia este o epidemie care se extinde pe un teritoriu foarte mare, într-o ţară, în mai multe ţări sau continente.

În decursul istoriei omenirii multe boli infecţioase au provocat pandemii, unele cu consecinţe devastatoare: ciuma, variola, tifosul, holera, febra galbenă, tuberculoza, gripa şi coronavirusul. 

O boală endemică răspândită care este stabilă în ceea ce priveşte câţi oameni se îmbolnăvesc de ea nu este o pandemie. O pandemie este o epidemie care apare la o scară care trece graniţele internaţionale, afectând de obicei un număr mare de oameni. 

Potrivit OMS, una dintre cele mai cunoscute boli care a provocat pandemii este Variola, cu peste 300 milioane de morţi de istorie. O lungă perioadă de timp, rata de supravieţuire era de numai 30%, iar decesele erau provocate de febra mare, deshidratare şi alte complicaţii. Boala se transmite prin fluide corporale şi contactul direct, dar este considerată eradicată din 1980 datorită campaniei intense de vaccinare. 

Imagine indisponibilă

Pojarul este, de asemenea, o boală care de-a lungul istoriei a provocat moartea a 200 de milioane de persoane. Se caracterizează prin mici bubiţe roşii pe piele, febră înaltă şi stare de indispoziţie, la fel ca rubeola sau varicela. Virusul se menţine în stare de incubaţie timp de 21 de zile, deşi primele simptome se prezintă după 10 zile de la infectare. Progresele ştiinţei au dus la dezvoltarea triplului vaccin antiviral (SPR), efectuat copiilor, având în vedere că nu există un tratament specific, ci doar se poate preveni contagierea.

Gripa spaniolă a dus la moartea a unui număr cuprins între 50 şi 100 milioane de morţi în întreaga lume în doar doi ani. Între 1918 şi 1920 gripa a ucis între 3% şi 6% din populaţia globului. Aşa-numita “gripa spaniolă” din 1918 a provocat tot atâţia morţi ca Primul Război Mondial, iar unii experţi asigură că acest conflict mondial s-a încheiat din cauza epidemiei. Boala nu a apărut în Spania. Denumirea provine de la faptul că această ţară, care nu a făcut parte din conflict, a informat cel mai mult despre cazurile de gripă. 

Ciuma neagră sau bubonică este ”vinovată” de moartea a 75 milioane de oameni. A făcut ravagii în Europa, în secolul al XIV-lea. Mongolii au ajuns în peninsula Crimeea şi au încercat să o cucerească aruncând peste ziduri cadavre infectate cu ciumă, declanşând o epidemie care a străbătut întreg continentul, cu excepţia Islandei. Ciuma neagră sau bubonică a adus schimbări importante în economie însoţite de un mare regres; mortalitatea a fost de 60 la sută, iar omenirea a avut nevoie de 100 de ani pentru a se recupera. A dispărut comerţul, s-au prăbuşit oraşele, oamenii s-au adăpostit la sate, au murit regi, toate structurile sociale au fost afectate. Bacteria a fost transmisă prin vectori precum puricii, deşi marii responsabili ai răspândirii ciumei au fost şobolanii care infestau oraşele medievale şi nu era o pedeapsă divină cum se credea în vremea aceea.

Imagine indisponibilă

Mai aproape de vremurile noastre, HIV-SIDA a dus la moartea a 25 de milioane de persoane. Boala este provocată de Virusul Imunodeficienţei Umane (HIV), care produce o infecţie cronică, ireversibilă, cu distrugerea progresivă a mecanismelor de apărare a gazdei. Infecţia a fost raportată pentru prima dată în anul 1981 în Statele Unite. Numărul total de persoane în viaţă cu HIV/SIDA a fost de aproximativ 35,3 milioane, în decembrie 2013. Numărul de persoane nou infectate cu HIV în anul 2012 a fost de 2,3 milioane, dintre care 2 milioane adulţi şi 260 000 copii sub vârsta de 15 ani. Deşi nu are vindecare, există totuşi tratamente pentru a ameliora viaţa persoanelor afectate.

Tifosul exantematic este considerat ”vinovat” de decesul a peste 4 milioane de oameni de-a lungul istoriei. Este oboală infecţioasă şi contagioasă cauzată de insecte precum păduchele. Boala se declanşează prin frisoane, dureri musculare, cefalee violentă şi febră mare. O erupţie cutanată de pete roşii se întinde pe toată suprafaţa corpului. Complicaţiile ce pot apare sunt de natura cardiacă, arterială şi nervoasă. De obicei afectează populaţiile rurale sau izolate din cauza principalilor vectori. 

O cifră apropiată este cuantificată de OMS şi în cazul Holerei. Este o boala infecţioasă intestinală acută, contagioasă, cauzată de o bacterie, care a provocat peste 3 milioane de morţi de-a lungul timpului. Anual în lume se înregistrează între 21.000 şi 143.000 de decese din cauza holerei. Canalizarea modernă şi tratarea apei au eliminat practic holera în ţările industrializate, însă boala este încă prezentă în Africa, Asia de Sud şi Haiti. 

Citiţi şi:

 

Cum motivează un judecător decizia de suspendare a lucrărilor la autostrada Sebeş-Turda

 

Relatarea dramatică a unui asistent român angajat într-o clinică din Marea Britanie: „E dezastru. Loteria a început“

 

Cadre medicale de la Spitalul Judeţean Alba testate pozitiv cu noul coronavirus. O secţie şi-a restrâns drastic activitatea 

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite