Procurorul Augustin Lazăr, nominalizat pentru şefia Parchetului General: „Parlamentul a acordat atenţie unor modificări legislative controversate”
0
Augustin Lazăr, propunerea înaintată de Ministerul Justiţiei preşedintelui Klaus Iohannis pentru numirea în funcţia de procuror general al României, a explicat, într-un interviu oferit în exclusivitate ziarului „Adevărul”, care sunt priorităţile sale manageriale.
Una dintre priorităţi este reformarea Parchetului General prin „încurajarea tinerilor profesionişti să-şi asume sarcini manageriale şi de conducere a anchetelor”. Lazăr, care a primit, în 21 aprilie, avizul CSM pentru a putea ocupa funcţia de procuror general al României, a mai explicat, printre altele, că sistemul judiciar românesc funcţionează „conform standardelor secolului trecut” şi că are nevoie de o reformare din rădăcini, precizând că inclusiv Parlamentul „a acordat o atenţie deosebită unor modificări legislative care au reprezentat o sursă de controverse, deoarece ar prejudicia lupta împotriva corupţiei, în timp ce modificări urgent necesare au trebuit să aştepte”.
În ce va consta reformarea Parchetului General. Cele mai importante puncte pe care le aveţi în vedere?
Reformarea Ministerului Public (MP) va începe cu impunerea integrităţii ca principiu director, prin realizarea unei structuri de integritate la nivel naţional, având un nucleu coordonator în PÎCCJ, Serviciul de îndrumare şi control, precum şi procurori specializaţi la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel. Această structură va funcţiona ca un mecanism de prevenire a manifestărilor şi acţiunilor care încalcă regulile deontologice specifice profesiei de magistrat. În prezent funcţionează doar în cadrul Inspecţiei Judiciare un mecanism de tragere la răspundere disciplinară, post factum, precum şi cadrul legal de tragere la răspundere penală conform competenţei organelor judiciare. Noi dorim să cunoaştem şi să prevenim în timp util aceste fapte, într-un stadiu incipient conform principiului „a şti pentru a preveni” (savoir pour prévoir ).
Alt palier al reformei va consta în resetarea managerială, consolidarea echipelor de conducere ale unităţilor de parchet prin încurajarea tinerilor profesionişti să-şi asume sarcini manageriale şi de conducere a anchetelor. Îndeosebi vor fi avute în vedere dosarele privind fapte de corupţie şi asimilate, conflicte de interese etc., dirijarea resurselor spre cauzele importante pentru societate, conducerea şi supravegherea activităţii Poliţiei judiciare. Formarea profesională la nivel de excelenţă va fi o preocupare importantă a conducerii MP, ajutând la desfăşurarea unor anchete profesioniste şi imparţiale, la toate nivelurile societăţii.
Ce vreţi să faceţi concret pentru scăderea sau, dacă este posibil, eliminarea corupţiei din sistem?
Structura de integritate şi control, acţiunile sistematice ale acesteia vor ajuta la cunoaşterea şi prevenirea în bună măsură a problemelor disciplinare şi penale din sistem. Acţiunea de prevenire este reţinută ca recomandare şi în raportul MCV din 2016. Ca ultima ratio, va fi aplicată, fără ezitare, legea penală.
Credeţi că politicul s-a implicat până acum în activitatea Parchetului General de este nevoie de o reformă radicală?
Reforma radicală este necesară deoarece modernizarea unor aspecte ale instituţiilor judiciare s-a realizat într-un ritm lent, lipsind voinţa necesară, constatare expusă în raportul MCV din 2016. Faptul că mai multe dintre recomandările din raportul privind MCV din 2015 rămân valabile arată că reforma nu se bucură de consensul deplin necesar pentru asigurarea progresului durabil. Spre exemplu se reţine că independenţa sistemului judiciar şi respectarea hotărârilor judecătoreşti continuă să se confrunte cu provocări, iar reforma codurilor penale este pusă sub semnul întrebării în Parlament.
Astfel cum s-a recomandat anul trecut, faza actuală a reformei codurilor ar trebui încheiată rapid printr-un acord de modificare în Parlament, adoptându-se numai modificările care respectă opiniile instituţiilor judiciare, astfel cum au fost prezentate de guvern. Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 expune paşii privind modernizarea sistemului judiciar şi asigurarea implementării recomandărilor formulate de Comisia Europeană în rapoartele privind progresele realizate de România în cadrul MCV, în perioada 2012-2014. Reforma MP se încadrează clar în această strategie.
Vă aşteptaţi să găsiţi dosare ţinute cu anii la ”sertar”.
În anul 2015, parchetele au avut spre soluţionare 1.832.463 cauze, din care au fost soluţionate 644.391 cauze( 35,2% din totalul cauzelor de soluţionat). Din acestea, 42.749 dosare au fost soluţionate prin trimitere în judecată, 700 rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei privind cauze penale în care s-a efectuat urmărirea penală pentru infracţiuni de corupţie(1,6%). Au fost trimişi în judecată 58.909 inculpaţi persoane fizice (1.910 pentru corupţie) şi 319 inc. persoane juridice.
Alături de aspectele pozitive privind exercitarea fermă a acţiunii penale împotriva faptelor de corupţie ş.a., observăm că parchetele au avut capacitatea instituţională de a soluţiona, în medie, doar 35,2% din volumul de 1.832.463 dosare.
Aceasta, deoarece organele judiciare române sunt organizate conform standardelor secolului trecut, în mici unităţi cuprinzând trei-patru procurori şi judecători distribuite pe tot teritoriul ţării. Astfel, în timp ce unităţile din localităţile mici soluţionează, de regulă, un volum redus de dosare, cele din marile oraşe sunt sufocate de volumul de muncă.
Provocările în materie de gestionare eficace a resurselor umane au fost puse în evidenţă- conform raportului MCV 2016- când o propunere relativ modestă de desfiinţare a unor instanţe şi parchete de mici dimensiuni a fost respinsă în Parlament. CSM şi Ministerul Justiţiei au explorat soluţii temporare, alternative, privind modificarea delimitării jurisdicţiilor, pentru o mai echitabilă distribuire a dosarelor. Adevărul dur, însă este că aceste reforme au fost realizate în state ale UE în urmă cu cca. 30 de ani, iar noi lucrăm după standardele susmenţionate, ale secolului trecut, când numărul de dosare era mult mai redus.
Este strict necesară susţinerea fermă a reformei judiciare, prin fuzionarea micilor instanţe şi parchete izolate care generează majoritatea faptelor disciplinare şi de corupţie; preluarea activităţii de către unităţi mari, cu management performant, eficient şi cultură instituţională europeană. În aceste condiţii se va reduce drastic numărul cauzelor vechi care suscită suspiciuni privind circumstanţele nesoluţionării într-un termen rezonabil.
În ce va consta evaluarea procurorilor pe care doriţi să o realizaţi?
Evaluarea managerială a fiecărei secţii din PÎCCJ se va realiza prin compararea exigenţelor postului, precum şi a proiectului managerial al conducătorilor cu rezultatele obţinute în perioada exercitării mandatului, capacitatea de a antrena procurorii în realizarea sarcinilor profesionale, disfuncţionalităţile constatate, precum şi măsurile adecvate de eliminare a acestora.
Ce piedici credeţi că ar putea să apară ca să nu vă puteţi duce proiectul de management până la capăt?
Până la depunerea acestei candidaturi am susţinut la Institutul Naţional al Magistraturii patru examene (două de procuror general adj. şi două de procuror general al PCA Alba Iulia), cu tot atâtea proiecte manageriale pe care le-am îndeplinit întocmai, depăşind toate piedicile activităţii practice, în condiţii de transparenţă managerială. La aceste proiecte s-ar putea adăuga experienţa anterioară a unui mandat de procuror şef al Secţiei Anticorupţie Urmărire penală şi Criminalistică din PÎCCJ. Cheia realizării unui proiect de succes, depăşind toate piedicile, este capacitatea de a organiza o echipă de profesionişti de înaltă clasă, un stil de conducere participativ, care generează spiritul de echipă şi o motivare intrinsecă, focalizată pe obiectivele proiectului.
Cum veţi rezolva problema interceptărilor şi în cât timp credeţi că va exista o soluţie în această problemă?
În perioada imediat următoare preluării mandatului, măsurile pentru realizarea Serviciului tehnic al PÎCCJ vor reprezenta o prioritate. Pentru prima data, MP va avea în statul de funcţiuni, o structură de Poliţie judiciară.
Credeţi că Parchetul General are o problemă de imagine în rândul populaţiei? Cum s-ar putea îmbunătăţi această imagine, dacă există?
În anul 2015 activitatea Biroului de informare şi relaţii publice a urmărit în principal: mediatizarea muncii procurorilor, prin asigurarea unei transparenţe a rezultatelor activităţii PÎCCJ şi a parchetelor din subordinea sa, comunicatele fiind transmise presei; informarea promptă, cu respectarea garanţiilor procesuale şi a dreptului de informare al opiniei publice. Am reţinut, însă, în proiectul managerial prezenţa unor aspecte negative în imaginea publică a parchetelor (lipsa unei strategii proprii coerente şi a transparenţei, lipsa de reacţie sau de operativitate a reacţiei, percepţia negativă a publicului, lipsa percepţiei MP ca fiind o singură entitate, apariţiile publice insuficiente ale vectorilor de imagine, insuficienta pregătire de specialitate a purtătorilor de cuvânt şi slaba dotare tehnică a birourilor de informare şi relaţii publice).
Aceste deficienţe pot fi corectate prin câteva măsuri relevante: elaborarea unei strategii proprii de comunicare şi de îmbunătăţire a imaginii publice a MP, bazată pe transparenţă şi pe acţiune unitară, pe o atitudine pro-activă şi pe reacţia rapidă; stabilirea unei reţele naţionale a purtătorilor de cuvânt, sub coordonarea biroului de specialitate din cadrul PÎCCJ, şi organizarea unor întâlniri periodice de lucru cu reprezentanţii acreditaţi ai mass-media şi ai societăţii civile; degrevarea parţială de alte activităţi şi pregătirea profesională suplimentară a purtătorilor de cuvânt din cadrul PÎCCJ, al structurilor specializate şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel, care vor deveni „imaginea” naţională sau locală a Ministerului Public; organizarea unor întâlniri periodice cu partenerii instituţionali şi întemeierea de parteneriate cu noi instituţii (şcoli, entităţi mass-media etc., cu accent pe latura de prevenire a infracţionalităţii); pregătirea profesională a persoanelor implicate în activitatea de relaţii cu publicul etc.
Ce ar mai trebui reformat în sistemul de justiţie, în afară de Parchetul General, ca să spunem că lucrurile merg cu adevărat bine şi să existe rezultate în ansamblu?
Asfel cum am mai precizat, MP trebuie reformat în integralitatea sa, atât ca organizare managerială cât şi din punctul de vedere al mentalităţii magistraţior, încurajând un mod de a acţiona şi gândi european (integritate, cunoaştere a dreptului european, utilizare a instrumentelor juridice de cooperare internaţională, capacitatea de a emite ordine de indisponibilizare şi de a obţine recuperarea prejudiciilor din alte jurisdicţii etc.).
Cum veţi colabora cu DNA, DIICOT? Ce fel de relaţie de subordonare trebuie să existe între Parchetul General şi cele două structuri menţionate?
Voi acţiona în conformitate cu atribuţiile reglementate conducătorului MP. Astfel, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, prevede că procurorul general coordonează activitatea DNA organizată ca structură autonomă, iar DIICOT funcţionează în cadrul PÎCCJ ca structură specializată. Conform Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, procurorul general conduce DNA şi DIICOT prin intermediul procurorilor şefi ai acestor direcţii; exercită controlul asupra tuturor parchetelor, direct sau prin procurorii anume desemnaţi. Va fi necesară o comunicare mult mai bună cu aceste structuri ale MP pentru a le cunoaşte şi rezolva problematica privind resursele şi cea de aplicare a legii.
În soluţiile dispuse, este absolut clar faptul că toţi procurorii sunt magistraţi independenţi, în condiţiile dispuse de lege, acestea fiind supuse apoi controlului jurisdicţional. Recent, la 13 aprilie 2016, Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică, Proiectul de Lege pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Modificările propuse sunt în sensul de a eficientiza această structură specializată, prin organizare similar cu DNA-ul, inclusiv dotarea cu poliţie judiciară. Se estimează că modificările vor conduce la o mai bună capacitate şi viteză de reacţie, consecutivă întăririi capacităţii operaţionale în materia unor elemente cheie: analiza operaţională a informaţiilor, capacitatea de dezvoltare a investigaţiilor financiare pentru lipsirea grupărilor criminale de produsul infracţional şi pentru urmărirea circuitelor de finanţare a activităţilor teroriste, a grupărilor teroriste şi a teroriştilor individuali, identificarea si anihilarea atacurilor informatice cu impact major etc.
Cum vedeţi intenţiile unor parlamentari, cei mai mulţi cu probleme penale, care fac demersuri pentru a modifica Codul Penal şi Codul de Procedura Penală?
Raportul privind MCV din 2015 preciza faptul că se aştepta un mediu legislativ stabil după aplicarea noilor coduri. În realitate, unele modificări au apărut ca inevitabile, pentru remedierea unor probleme identificate în practică. Acestea au fost propuse de Ministerul Justiţiei numai în consultare cu sistemul judiciar.
Profesioniştii dreptului observă, iar Raportul din 2016 reţine însă clar că Parlamentul a acordat o atenţie deosebită unor modificări care au reprezentat o sursă de controverse, deoarece ar prejudicia lupta împotriva corupţiei şi ar reduce capacitatea organelor de aplicare a legii şi a instanţelor de a aplica sancţiuni. Aceasta în timp ce modificări urgent necesare propuse de Ministerul Justiţiei au trebuit să aştepte.
Desigur că Parlamentul României, stat european, va trebui să soluţioneze în final această situaţie, respectând opinia autorităţilor judiciare. De aici rezultă, însă în bună măsură întârzierea modernizării sistemului judiciar român, care se colmatează anual cu dosare vechi, rezultate din lipsa raţionalizării resurselor şi actualizării legislaţiei. Cel care are de suferit este justiţiabilul care dorind un acces rapid la sistemul justiţiei, în aceste circumstanţe, are sentimentul de insecuritate juridică.
Din punctul dvs. de vedere ar trebui modificat ceva la aceste coduri?
Desigur, la confruntarea cu realitatea practică unele modificări ale codurilor au apărut ca inevitabile, pentru remedierea unor probleme deja identificate.
Ce se va întâmpla cu dosarele aflate în cercetare la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia privind recuperarea bunurilor de patrimoniu? Le veţi prelua la Parchetul General sau vor rămâne în continuare aici?
Echipa de procurori a PCA Alba Iulia îşi va continua activitatea în materia infracţiunilor la regimul de protecţie a patrimoniului cultural naţional. În această jurisdicţie sunt multe valori care trebuie protejate. În acelaşi timp, vom organiza o reţea de procurori specializaţi şi o activitate de protejare la nivel naţional. Vom realiza de asemenea un transfer de expertiză şi bune practici spre tinerii procurori profesionişti din ţară, pentru a acoperi toate zonele.
Cum vedeţi rezolvarea dosarelor ”Revoluţiei” şi ”Mineriadei” şi cam în cât timp credeţi că se pot formula soluţiile legale de către procurori?
Pentru soluţionarea acestor dosare este necesară evaluarea stadiului anchetelor, organizarea resurselor umane şi organizarea activităţilor conform metodologiei investigaţiei judiciare, stabilindu-se termenele rezonabile de executare. Apoi se poate efectua o estimare a termenului de soluţionare.
Cum apreciaţi interviul de la CSM? A existrat vreo întrebare incomodă pusă de către membrii secţiei de procurori?
Interviul a reprezentat în fapt o analiză SWOT a situaţiei actuale a instituţiei MP, cu prezentarea punctelor forte, disfuncţionalităţilor şi măsurilor propuse, oportunităţilor şi obiectivelor prioritare. Nu au existat întrebări care să fie surprinzătoare. Activitatea instituţiei fiind publică, sunt cunoscute şi analizate public toate aspectele, mai ale disfuncţionalităţile vizate a fi eliminate.
Am susţinut nevoia dinamizării activităţii manageriale în direcţia obiectivelor prioritare, continuarea unui management actual, participativ şi eficient la nivelul MP prin soluţionarea cu celeritate, îndeosebi a cauzelor relevante pentru activitatea instituţiei, la care publicul aşteaptă clarificări şi soluţii legale. Obiectivele urmăresc consolidarea rezultatelor pozitive obţinute, menţinerea eficienţei în activitate şi asigurarea continuităţii în managementul instituţional. Obiectivul pivot rămâne combaterea infracţionalităţii în domeniile vulnerabile la toate nivelurile, cu profesionalism şi imparţialitate: corupţia la toate nivelurile, fraudele în achiziţii publice, evaziunea şi frauda fiscală, contrabanda, conflictul de interese, fapte care au un impact semnificativ asupra resurselor publice şi nivelului de trai al populaţiei. După cum s-a anunţat public, CSM a avizat pozitiv acest proiect managerial.
Cine este Augustin Lazăr
Augustin Lazăr are 58 de ani şi o vechime în funcţia de procuror de 34 de ani, dintre care 18 ani în funcţii de conducere. Din 2013 şi până în prezent, Lazăr este procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Anterior, din anul 2001 până la finalul anului 2012 a ocupat funcţia de procuror general adjunct la aceeaşi instituţie. În perioada 1998 – 2001 a fost procuror şef al Secţiei Anticorupţie, Urmărire penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, unde s-au luat deciziile privind înfiinţarea viitoarelor structuri de succes, DNA şi DIICOT. Augustin Lazăr este prof. univ. dr. în cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. S-a născut la Rădeşti, în judeţul Alba şi a urmat Colegiul Naţional „Titu Maiorescu” din Aiud, după care a studiat dreptul la Universitatea „Babeş – Bolyai” Cluj-Napoca.
Se încarcă comentariile...
